1EUR=4.7607 RON | Bucureşti 17 º
INDICI BURSIERI
BET
8351,30
0.0086
BETPlus
1244,88
0.0087
BET-FI
36203,16
0.0064
BET-NG
707,39
0.0025
BET-XT
758,31
0.0081
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.321
1,2618%
BRD
13.72
2,3881%
BRK
0.0734
1,6620%
BVB
22.5
1,3514%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
176
0,0000%
FP
0.96
0,6289%
OLT
0.0556
-8,8525%
PRSN
0.0635
0,0000%
SIF1
2.11
0,4762%
SIF2
1.195
0,8439%
SIF3
0.248
0,4049%
SIF4
0.61
0,0000%
SIF5
2.1
0,9615%
SNP
0.367
0,2732%
TEL
21.1
0,4762%
TGN
350
-0,2849%
TLV
2.17
1,8779%

Scrisoarea ministrului Energiei, Anton Anton, către UE, în care arată de ce a dat Guvernul OUG 114. Pentru cine a fost data de fapt Ordonanţa

Ministrul Energiei spune că nu a avut nicio discuţie cu Comisia Europeană pe marginea OUG 114. Totuşi, vă oferim în exclusivitate scrisoarea pe care Ministrul Energiei a trimis-o comisarului european pentru Energie, după ce a fost elaborată Ordonanţa.

Comenteaza
anton anton

“Cu Comisia nu am avut nicio discuţie pe marginea Ordonanţei 114”, a declarat Ministrul Energiei, Anton Anton, azi, la Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor.

De fapt, în data de 9 ianuarie, ministrul Energiei a trimis către comsiarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, o scrisoare de cinci pagini, semnată, în care explica de ce a fost nevoie ca Guvernul României să adopte OUG 114.

Singurul comentariu faţă de scrisoarea pe care o puteţi citi integral, este că Ministrul Energiei a justificat la Bruxelles introducerea preţurilor reglementate la energie şi plafonarea preţurilor la gaze doar pe baza poziţiei grupurilor mari din zona de distribuţie-furnizare, mai ales de gaze, nu şi a producătorilor de gaze şi electricitate, la care statul român este acţionat integral (în proporţii variabile) şi care sunt cei mai afectaţi de ordonanţă.

Cei doi furnizori mari de gaze sunt grupul francez Engie şi cel german E.On.

Iată integral scrisoarea

Domnule Comisar

 Elaborarea OUG 114/201, referitoare la modificarea unor acte normative, prin care se prevede plafonarea preţurilor de achiziţie a gazelor şi energiei electrice, pentru a controla efectele negative asupra consumatorilor casnici, are următoarele considerente:

-lipsa unui cadru legislative pentru sprijinul consumatorilor vulnerabili

-gradul de sărăcie al consumatorilor vulnerabili

-nefuncţionarea legislaţiei primare/secundare prin care să funcţioneze mecanismele de auto-reglare specifice unei pieşe complet liberalizate”.

Domnule Comisar,

Procesul de liberalizare finalizat în 2017 a avut o influenţă negativă asupra funcţionării pieţelor de gaze şi electricitate în perioada 2017-2018, şi s-a concretizat în principal în apariţia unei penurii severe de gaze şi electricitate pe piaţă şi a creşterii masive a preţurilor.

Principalele cauze pentru cele de mai sus au fost:

-alocarea cu prioritate, de către producători, a unei cantităţi semnificative din producţie pentru propriul consum în producţia lor de energie (o consecinţă a creşterii preţurilor din piaţa de energie electrică)

-declinul natural al producţiei interne de gaze naturale

- contribuţia scumpă a producătorilor de energie electrică din surse convenţionale, care au obligaţii referitoare la achiziţia de certificate de emisii

Aceste efecte negative au condus la un comportament absolut impredictibil, mai ales pe piaţa de gaze naturale, începând cu al patrulea trimestru din anul 2018.

Dacă preţurile  angro de la Bursa Română de Mărfuri din contractele încheiate în primul trimestru al anului, mai ales pentru gazul livrat în perioada octombrie 2018-martie 2019 erau aproape de preţul de 72 lei/MWh, preţ care era înregistrat la momentul liberalizării (1 aprilie 2017), după o perioadă de lipsă de cantităţi ofertate în timpul verii, preţurile pe piaţa angro au crescut rapid la nivelul pieţelor europene (120-125 lei/MWh), începând cu septembrie 2018.

Au apărut disfuncţionalităţi majore pe piaţa consumatorilor casnici pe care tarifele sunt reglementate de ANRE. Aceasta este rezultatul unei neconcordanţe între unele prevederi din legislaţia primară şi secundară şi noile elemente născute pe o piaţă complet liberalizată, cum sunt:

-Prognoza ex-ante, elaborată de reglementator pentru valoarea coşului de gaze pentru consumatorii casnici la o valoare care s-a dovedit a fi sub nivelul pieţei (82-85 de lei/MWh, comparativ cu 118-125 de lei preţul producţiei interne) în absenţa unui studiu de impact sau o evaluare a riscurilor (inclusiv cel financiar, luând în calcul riscul de faliment al unui furnizor al cărui portofoliu de clienţi este preponderent în zona pieţei reglementate)

-Nici prognoza cantităţilor de gaze din producţia curentă şi a preţurilor cu care le-ar fi putut pune producătorii pe piaţă, nici prognoza referitroare la cantităţile din import şi preţurile lor nu a  fost confirmată de funcţionarea pieţei.

-Producătorii, la fel ca şi furnizorii/traderii de pe pieţele secundare, nu au asigurat transparenţa în tranzacţionare pe piaţa contractelor bilatrale şi nici accesul pe această piaţă pentru toţi participanţii într-o manieră non-discriminatorie

-Lipsa de corelare între unele condiţii specifice de funcţionare a unei pieţe reglementate cu condiţiile de funcţionare ale unei pieţe liberalizate, în special legate de stabilirea obligaţiilor de înmagazinare. Obligaţia de stocare impusă de reglementator furnizorilor care au clienţi casnici este menită să asigure consumul din perioada de iarnă fără a se diferenţia sursa-fie că este din producţia internă (cu preţ prognozat mic) sau din import (preţ crescut). Toate acestea fără a lua în calcul posibilitatea lipsei de gaz din producţia internă pe piaţă şi fără o evaluare a tuturor riscurilor referitoare la finanţarea care trebuie să fie asigurată de furnizorii de gaze pentru piaţa reglementată.

-Ca rezultat al liberalizării pieţei, producătorii nu mai sunt obligaţi să pună tot gazul din producia curentă la dispoziţia furnizorilor care au obligaţia de înmagazinare pentru consumatorii casnici, la preţul pieţei.

-Lipsa reglementărilor referitoare la certitudinea recuperării de către furnizorii cu obligaţii explicite pentru piaţa reglementată as costurilor cu achiziţa gazelor, având în vedere că procedura schimbării furnizorului este din ce în ce mai folosită de consumatori, pe măsura creşterii gradului de informare şi a creşterii competiţiei pe piaţa consumatorilor casnici.

-Furnizorii cu obligaţii explicite pentru piaţa reglementată şi-au crescut cheltuielile financiare şi riscurile de ne-recuperare/ne-recunoaştere a costurilor de achiziţie.

-Costurile suplimentare impuse de utilizarea mecanismelor de funcţionare a mecanismelor pieţei liberalizate, cum sunt: codurile reţelei de transport, plata de garanţii pentru accesul la VTP (punct virtual de tranzacţionare, practice accesul la reţea-n.red.), penalităţi pe piaţa de echilibrare

-Lipsa de proceduri referitoatre la organizarea prestării serviciului de înmagazinare de către operatorul reţelei de transport.

-Menţinerea regimului reglementat, într-o piaţă complet liberalizată, pentru activitatea de înmagazinare a gazelor

-Lipsa de dispoziţii legislative refetritoare la stabilirea unei unităţi strategice de stocare pentru a asigura siguranţa aprovizionării pe timpul iernii

-Dificultăţile interente aduse de lipsa de experienţă a actorilor din sectorul liberalizat al energiei (inclusiv experienţa financiară) în îndeplinirea condiţiilor legate de codul reţelei, VTP, plata garanţiilor.

Domnule Comisar,

În acest context, considerăm că scrisoarea Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi (ACUE) din sectorul energetic este extrem de relevantă, şi cere adoptarea de măsuri imediate pentru a se stopa efectele negative asupra pieţelor de gaz şi electricitate din perioada 2017-2018:

Piaţa românească a gazelor naturale este un duopol din punct de vedere al producţiei, în contextul în care doi producători majori (SNGN Romgaz SA şi OMV Petrom SA asigură circa 90% din necesarul anual de consum la nivel naţional.

Pe lângă competiţia redusă, în anul 2018 furnizorii s-au confruntat cu o acută lipsă de lichiditate, confirmată de faptul că de la jumătatea lunii mai 2018 până la sfârşitul lui septembrie 2018, producătorii nu au iniţiat nici o ofertă de vânzare de gaze şi nici nu au răspus la vreo ofertă de cumpărare de gaze naturale iniţiate de noi. Practic, strategia de achiziţie de gaze a furnizorilor de gaze este influenţată direct de strategia de vânzare a producătorilor,furnizorii fiind obligaţi să cumpere când vânzătorii pun volume de gaze disponibile pe piaţă.

Referitor la evoluţia preţului gazelor, vedem că preţul mediu al gazului contractat de furnizori până acum pentru a acoperi consumul în iarna 2018-2019 este cu aproximativ 20% mai mare decât costul surselor utilizate pentru consum în iarna 2017-2018.

Mai menţionăm că pentru lunile noiembrie şi decembrie 2018, preţul curent al gazelor din producţia internă care urmază să fie tranzacţionat este cuprins între 116 şi 120 de lei/MWh, faţă de 90 de lei/MWh, cu cât l-au tranzacţionat în perioada similară a anului 2017.

Pentru piaţa reglementată (consumatorii industriali), costul de cumpărare a gazului (CUG-care include şi costul de transport şi înmagazinare) recunoscut furnizorilor de ANRE este de 92,95 lei/MWh.

În aceste condiţii, în absenţa unei actualizări a valorii costului de achiziţie, furnizorii vor acumula pierderi substanţiale care, pe de o parte, vor genera creşteri semnificative de preţuri pentru consumatorii finali şi, pe de altă parte, vor afecta puternic situaţia financiară a furnizorilor şi capacitatea lor de a asigura cantităţile de gaze necesare pentru clienţii lor, punându-se astfel în pericol continuitatea furnizării de gaze.

Legat de cele menţionate mai sus, credem că trebuie luate măsuri urgente pentru a creşte lichiditatea pieţei de gaze naturale pentru a se evita situaţiile ca cele din vara acestui an. În acelaşi timp, o actualizare graduală a valorii “CUG” (costul de achiziţie al gazelor) este necesară pentru a se evita acumularea de costuri suplimentare pentru furnizori, care, la momentul în care vor fi recuperate, generează creşteri semnificative ale facturii consumatorilor reglementaţi.

Referitor la evoluţia pieţei de electricitate, se vede că “Factorii menţionaţi anterior au favorizat o creştere a preţurilor energiei electrice tranzacţionate pe piaţa angro cu livrate atât pentru 2018 cât şi pentru 2019.

Preţul energiei bandă livrată pentru al treilea trimestru al anului 2018 a cunoscut o creştere continuă, de aproximativ 25% (202 lei/MWh în aprilie 2018 – 252 lei/MWh în iunie 2018); o creştere de aproximativ 40% a fost înregistrată pentru energia de tip bandă livrată pentru  al patrulea trimestru din 2018 (213 lei/MWh în aprilie 2018 – 301 lei/MWh în septembrie 2018). Energia de tip bandă cu livrare în 2019 a cunoscut de asemenea un trend crescător, de circa 39% (195 lei/MWh în aprilie 2018 – 272/MWh în octombrie 2018).

Tendinţa de creştere a preţurilor la electricitate pentru perioada de livrare 2018-2019 generează un impact financiar negativ asupra furnizorilor de ultimă instanţă, care suferă pierderi majore care ar putea afecta viabilitatea lor comercială. Preţurile în creştere afectează şi piaţa liberă de energie electrică, conducând la dezechilibre majore între furnizorii de ultimă instanţă şi furnizorii care operează doar pe piaţa concurenţială şi pun şi mai multă presiune pe suportabilitatea preţurilor pentru clienţii finali.

Domnule Comisar,

România este ţara cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale sărăciei energetice din UE, iar creşterea preţurilor din ultimul an afectează direct standardul de viaţă al populaţiei.

În aceste condiţii, având în vedere necesitatea protejării a mai mult de 9 milioane de clienţi casnici în faţa creşterilor necontrolabile şi impredictibile este necesar, pentru o perioadă de timp, să stabilim  o formă de control al preţurilor în condiţiile reglementate de ANRE.

Fără a mai lua în calcul că efectele negative ale celor menţionate mai sus vor conduce la:

-o creştere necontrolată a preţurilor pentru consumatorii vulnerabili, în special la cei casnici din cauza alinierii preţurilor de pe piaţa internă cu preţurile marginale mai rapid decât posibilitatea de a interveni prin mecanismele de auto-ajustare ale unei pieţe liberalizate

-înrăutăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei

-o schimbare a climatului social de către evenimente care pot genera o profundă transformare a relaţiilor sociale în unele state UE, din cauza declinului situaţiei economice a cetăţenilor.

-pierderi semnificative financiare pentru furnizorii cu obligaţii pe piaţa reglementată din cauza nerecuperării /nerecunoaşterii costurilor de achiziţie a gazelor pentru consumatorii casnici reglementaţi. Acest lucru crează un risc de faliment şi situaţii în care securitatea aprovizioniorii cu gaz şi electricitate a populaţiei este afectată.

În ansamblu, în conformitate cu art. 4 (2) din Legea Concurenţei nr. 21/1996 cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României a elaborat Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 referitoare la modificarea unor acte normative, care a amendat Legea Energiei Electrice şi A Gazelor Naturale nr.123/2012 modificată în sensul stabilirii unor măsuri temporare de control al preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, pentru perioada dintre 01.04.2018 şi 28.02.2022, având în vedere protejarea consumatorilor finali”

Al dumneavoastră,

Anton Anton"

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X