1EUR = 4.7759 RON | Bucureşti 14 º

Companii

Seceta ameninţă culturile din zona Moldovei şi Dobrogei. Avem a doua cea mai mare scădere a producţiei de cereale din UE

Mai multe judeţe din Moldova şi Dobrogea sunt grav afectate de seceta din ultima vreme. Producţiile de grâu din zonă ar putea scădea cu până la 40% şi se vorbeşte de stare de calamitate în anumite regiuni. Comisia Europeană anunţă pentru România a doua cea mai mare scădere a producţiei de cereale dintre cei mai mari opt producători europeni.

18 iun, 2015 | | ECONOMICA.net

Lipsa precipitaţiilor creează mari probleme fermierilor din zona Moldovei şi a Dobrogei, care se aşteaptă anul acesta la pierderi financiare importante. Sunt afectate atât culturile de toamnă, precum grâul, porumbul, dar şi cele de primăvară precum mazărea, orzul, orzoaică lucernă sau sfeclă de zahăr. 

Impactul va fi semnificativ în producţia agricolă a anului 2015, având în vedere că în zonele afectate se cultivă suprafeţe importante cu cereale. Astfel, potrivit unei analize a Institutului Naţional de Statistică, în Macroregiunea 2, care include mare parte dintre judeţele afectate, s-au recoltat anul trecut în jur de 3 milioane de hectare, adică 36,7%  din suprafaţa totală recoltată a ţării. 

Privind din perspectiva producţiei, zona afectată a generat anul trecut în jur de 30,2% din cantitatea totală de grâu realizată în România, 31,2% din producţia de secară, 35,7% din cea de orz şi orzoaică şi 36,6% din cantitatea de porumb.

Zonele calamitate

" Situaţia este extrem de gravă. La culturile de toamnă, chiar dacă mai ploua, nu se mai poate face nimic. În cazul culturilor de primăvară plantele nu s-au dezvoltat, astfel că vor exista pierderi. Gradul de afectare diferă, în funcţie de mai multe astfecte", a declarat pentru ECONOMICA.NET Crudu Gigel, Director Executiv al Direcţiei pentru Agricultură Vaslui. Potrivit acestuia, în cazul grâului, gradul de afectare a culturii este de aproximativ 40%.

Situaţia este similară şi Iaşi, unde, potrivit specialiştilor, deficitul de apă din sol este de până 80 de litri pe metrul pătrat, cele mai afectate fiind culturile de toamnă. "Culturile prăşitoare (porumb, floarea soarelui, soia n.red) au intrat deja în faza de ofilire.La grâu, din cauza lipsei precipitaţiilor sunt probleme deosebite.Estimez că producţia va scădea cu 30-40%. Şi păşunile sunt grav afectate", au declarat pentru ECONOMICA.NET specialişti din Judeţ. Potrivit acestora, în Iaşi se poate vorbi despre calamitate naturală.

De altfel, pe site-ul Prefecturii din Iaşi, fermierii se pot informa cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia, urmare a secetei prelungite.  

Şi la Botoşani culturile se află în stres hidric (deficit de apă). "Acum, în Botoşani  atât culturile de toamnă, cât şi cele de primăvară sunt în stres hidric.Lipsa precipitaţiilor a afectata mare parte din culturi. Nu putem vorbi despre culturi calamaitate , dar în mod sigur va fi o diminuare a producţiei. calitatea este şi ea afectată. la noi, cea mai afectată este soia. Grâul este aproape în faza de coacere", a declarat pentru ECONOMICA.NET Cristian Delibaş, directorul Direcției Agricole Botoșani. 

Secetă şi în Dobrogea

La Tulcea, culturile sunt, de asemenea, afectate de lipsa precipitaţiilor. "Culturile păioase au avut mult de suferit. Grâul mai mult, orzul  mai puţin. Producţia la grâu va scădea cu 30-35% faţă de media anuală şi faţă de anul trecut", a declarat pentru ECONOMICA.NET Constantin Băluţă, director în cadrul DADR Tulcea. Potrivit acestuia, culturile d eprimăvară mai pot fi salvate, dacă va ploua în perioada următoare. "Fermierii ne-a înştiinţat de situaţie, iar noi vom sesiza Prefectura. Ulterior, se va forma o Comisie ăn cadrul Prefecturii care va merge pe teren şi va determina producţia", mai spune Băluţă, potrivit căruia, în judeţ nu s epoate vorbi de calamitate naturală, ci doar de o diminuare a producţiei.

La Constanţa este, potrivit DADR, secetă pedologică, fiind afectate toate culturile. "Toate culturile sunt afectate. Producţia va scădea. Trebuie să primim situaţia de la fermieri", au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii DADR Constanţa.

Ce spune ANM

Avertizări cu privire la situaţia producţiei agricole de anul acesta au apărut şi din partea  Administrației Naționale de Meteorologie. Acestea se referă la instalarea fenomenului de secetă pedologică în Moldova și Banat, în cea mai mare parte a Dobrogei, Crișanei și Transilvaniei precum și în Sud-Est-ul Olteniei, a anunțat luni, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu. "Acest fapt este cauzat de precipitațiile reduse înregistrate în ultima perioadă în special în luna mai când în zona Moldovei, spre exemplu, au căzut în medie circa 20,6 mm, față de o valoare normală de 64,4 mm", a spus Gavrilescu, citată de Agerpres.

Mai mult, potrivit ministrului de resort, Centrul European de Prognoză a Vremii indică pentru următoarele două luni de vară, respectiv iulie și august, temperaturi ridicate și un nivel scăzut al precipitațiilor.

Cum arată ultimele prognoze ale Comisie Europene

România va raporta anul acesta al doilea cel mai mare declin al producţiei de cereale din rândul celor mai mari 8 producători europeni, după Ungaria, indică ultima prognoză realizată de Comisia Europeană, dată publicităţii la finele lunii mai. Specialiştii europeni estimează că producţia de cereale din România va scădea cu 15,3% faţă de anul anterior. În cifre absolute, agricultorii români vor recolta în jur de 19,4 milioane de tone de cereale, producţia la nivelul întregii UE fiind estimată la 309,8 milioane de tone. Coroborând cifrele UE cu cele oferite de INS, reiese o scădere a producţiei de cereale pentru boabe de 11,8%, în contextul în care producţia anului trecut a fost de peste 22 milioane de tone.

Prognoza europeană indică, de asemenea, o scădere a producţiei de grâu la 6,3 milioane de tone, faţă de 7,5 milioane de tone în 2014, producţia de orz ar putea fi de 1,3 milioane de tone, faţă de 1,7 milioane de tone anul trecut, iar producţia de porumb va fi de numai 11 milioane de tone, faţă de 11,9 milioane de tone cuz un an în urmă.

Ce se poate face pentru fermieri

În lipsa unei legislaţii aplicabile, fermierii nu pot beneficia în momentul de faţă de despăgurbiri în caz de calamitate naturală. Aceasta în contextul în care  Legea nr. 381/2002  privind acordarea despagubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultura a fost abrogată în 2010 şi nu a apărut nimic în loc.  Soluţia ar fi, spun fermierii, realizarea unui Fond Mutual la care să contrubuie fermierii şi care să poată oferi despăgubiri , în caz de calamitate. Proiectul este însă momentan blocat la nivelul instituţiilor statului.

În 2014, fermierii care au desfăşurat în anul 2013 activităţi agricole şi care au suferit pierderi de venit, ca urmare a unor factori externi, au beneficiat de anularea impozitului pe venitul din activităţi agricole, proporţional cu gradul de calamitate constatat.

 

 

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO