Securitatea alimentară, în pericol din cauza încălzirii climatice

‘Lumea poate fi hrănită în 2050, însă, pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie luate măsuri pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice asupra producţiei agricole’, a spus Jerry Hatfield, director al Laboratorului naţional american pentru agricultură şi mediu. El a explicat, în cadrul unei prezentări la conferinţa American Society for the Advancement of Science (AAAS), organizată la San Jose (California), că în următorii 35 de ani producţia alimentară ar trebui să se dubleze pentru a putea hrăni cele 9 miliarde de oameni ai planetei din 2050, faţă de cei 7 miliarde în prezent.

‘Însă extrema volatilitate a precipitaţiilor din marile câmpii cu culturi americane, de exemplu extinderea secetei asociată cu creşterea temperaturilor, afectează randamentele agricole, ceea ce duce la necesitatea unor acţiuni pentru scăderea efectelor încălzirii’, a adăugat el. La nivel mondial, actuala capacitate de utilizare şi productivitatea vor duce la degradarea solurilor.

‘Este foarte probabil ca temperaturile să continue să crească în Middle West – grânarul Statelor Unite -, ca secetele să fie tot mai severe şi să apară regulat episoade de precipitaţii puternice’, a afirmat Kenneth Kunkel, climatolog la Agenţia americană oceanografică şi atmosferică (NOAA), care a studiat impactul încălzirii asupra culturilor de porumb în Middle West. ‘Cea mai mare ameninţare la adresa securităţii alimentare, cel puţin pentru Middle West, este seceta’, a spus cercetătorul la conferinţa anuală a AAAS.

Marile câmpii americane vor trece în secolul al XXI-lea prin episoade de secetă mult mai severe decât în mileniul precedent, ameninţând locuitorii din acele zone, anunţaseră joi alţi oameni de ştiinţă, în cadrul primei zile a conferinţei, desfăşurată în perioada 12-16 februarie. Prevederile lor se bazează pe simulări efectuate cu 17 modele informatice despre evoluţia climei, scrie Agerpres.

‘Schimbările climatice se produc atât de repede, încât va trebui să facem faţă unei situaţii fără precedent în istoria civilizaţiei umane şi pentru care nu avem nicio experienţă’, a arătat climatologul. ‘Dacă vom putea (reducând emisiile de gaze cu efect de seră -n.r.) să frânăm încălzirea, vom avea mai mult timp să găsim soluţii’, potrivit lui. Acest lucru este însă greu de realizat fiindcă nu există consens în societate pentru a acţiona împotriva încălzirii climei, a mai spus Kinkel.

James Gerber, expert agricol la Universitatea Minnesota, a enumerat printre măsurile utile care ar putea fi luate împotriva riscului unei crize a producţiei alimentare reducerea imensei risipe din consum şi o scădere a cantităţii de carne roşie în regimul alimentar. Acest lucru ar permite scăderea şeptelurilor şi a impactului lor asupra mediului. Animalele crescute pentru carne sunt ‘vinovate’ de 15% din emisiile mondiale de metan, puternic gaz cu efect de seră. Expertul nu a exclus nici recurgerea pe scară mai largă a culturilor de OMG. Gerber este îngrijorat şi de faptul că cea mai mare parte a producţiei de cereale este concentrată în regiuni vulnerabile la încălzire.

Jerry Hatfield apreciază că trebuie crescute randamentele culturilor care recurg la genetică şi că mediul ar trebui gestionat altfel.

Paul Ehrlich, preşedinte al Center for conservation biology de la Universitatea Stanford, consideră că ‘ne confruntăm cu o problemă imensă care va necesita o adevărată schimbare socială şi culturală pe întreaga planetă, pentru care ne-a rămas foarte puţin timp’.