1EUR = 4.8026 RON | Bucureşti 12 º

News

Şedinţă CSAT, marţi la Palatul Cotroceni. Misiunile armatei în afara ţării şi planul de înzestrare, pe ordinea de zi

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării se reuneşte, marţi, începând cu ora 11, la Palatul Cotroceni, pe ordinea zi fiind, printre altele, stabilirea efectivelor pe care le poate pune armata la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional în anul 2018 şi discutarea planului de înzestrare cu tehnică militară în perioada 2017-2026, scrie News.ro.

04 iul, 2017 | News.ro | Agerpres

Este prima şedinţă a CSAT la care va participa premierul Mihai Tudose, precum şi noii miniştri Adrianţ Ţuţuianu (Apărare), Mihai Fifor (Economie) şi Ionuţ Mişa (Finanţe), scrie News.ro.

”Pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la: implementarea Strategiei Globale a UE (dimensiunea securitate şi apărare); forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2018; activitatea Serviciului Român de Informaţii în anul 2016; regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă; Carta albă a apărării; planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026; evoluţiile recente ale fenomenului migraţiei şi principalele măsuri implementate la nivel naţional”, a anunţat Adminstraţia Prezidenţială.


În cadrul şedinţei prezidate de către preşedintele Klaus Iohannis vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională.

Precedenta şedinţă a Consiliului a avut loc pe 21 martie.

 

Reuniunile CSAT din perioada 2015-2017 (cronologie)


La 4 iulie 2017 este programată şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către preşedintele Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi sunt incluse, printre altele, analiza activităţii Serviciului Român de Informaţii în anul 2016, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă şi Carta albă a apărării, informează Administraţia Prezidenţială.


Alte subiecte care vor fi abordate vizează implementarea Strategiei Globale a UE (dimensiunea securitate şi apărare), forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional în anul 2018, planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026 şi evoluţiile recente ale fenomenului migraţiei şi principalele măsuri implementate la nivel naţional.


Precedenta şedinţă a CSAT a fost programată la 21 martie 2017, prilej cu care a fost analizată, printre altele, informarea referitoare la stadiul îndeplinirii, în 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în 2026 şi în perspectivă. A fost aprobată o formă actualizată a acestui Program, ca urmare a alocării a 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Cu acelaşi prilej, au fost analizate şi aprobate obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, desfăşurat la 25 mai 2017. A fost fost analizată activitatea Ministerului Apărării, a Ministerului Afacerilor Interne, a Serviciului de Informaţi Externe, a Serviciului de Protecţie şi Pază şi a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale pe 2016, fiind trecute în revistă şi principalele obiective ale acestor instituţii pentru 2017.

***

Reuniunile CSAT din timpul mandatului actualului preşedinte al ţării, Klaus Iohannis:


CSAT s-a reunit pentru prima dată sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis la 3 martie 2015 şi a discutat, printre altele, pe marginea stării de securitate din Ucraina şi implicaţiile pentru România, integrarea în Uniunea Europeană a statelor din Balcanii de Vest, provocările generate de migraţie în contextul securitar din zone cu potenţial terorist.


La 9 iunie 2015, CSAT s-a întrunit pentru a discuta despre Strategia Naţională de Apărare a Ţării, impactul defrişărilor ilegale ale fondului forestier naţional, forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2016, stadiul implementării deciziilor Summitului NATO din 2014, pregătirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate şi apărare.


Defrişările ilegale a reprezentat una dintre temele abordate şi la reuniunea Consiliului din 30 iulie 2015, în cadrul căruia a mai fost abordat şi subiectul privind impactul regional şi consecinţele pentru România ale evoluţiilor de securitate din proximitatea flancului estic al NATO.


La 17 septembrie 2015 a avut loc şedinţa CSAT care a abordat teme precum: modul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării; migraţia şi poziţia României la Consiliul Justiţie şi Afaceri interne din 22 septembrie 2015; evoluţiile din Orientul Mijlociu (Siria şi Iran); necesitatea ca România aibă o contribuţie mai mare la forţele de menţinere a păcii organizate sub egida ONU.


Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 şi planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara ţării în 2016 (misiunea NATO din Afganistan - Resolute Support Mission, menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA) au fost temele de pe ordinea de zi a CSAT din 10 decembrie 2015.


La 11 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a convocat o reuniune de urgenţă a CSAT, pentru a analiza, a dezbate şi a găsi soluţii în timp real la situaţia creată de decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 16 februarie 2016 privind constituţionalitatea interceptărilor telefonice. În cadrul reuniunii, CSAT a avizat proiectul de OUG al Ministerului Justiţiei privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.


În cadrul şedinţei CSAT din 15 martie 2016 s-a convenit asupra măririi graduale a alocaţiilor bugetare pentru înzestrarea Armatei României până în anul 2027. S-a mai analizat impactul actorilor non-statali de factură jihadistă asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, fenomenul migraţiei ilegale, dar şi stadiul acţiunilor întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional.


La şedinţa din 26 mai 2016, au fost discutate subiecte precum strategia militară a României, programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, precum şi stadiul îndeplinirii obiectivelor şi priorităţilor Ministerului Apărării Naţionale, stabilite prin Directiva de planificare a apărării, în anul 2015.


Summit-ul de la Varşovia din 8-9 iulie 2016 a reprezentat principala temă a CSAT din 26 iulie, preşedintele Klaus Iohannis declarând, la finalul şedinţei, că reuniunea la nivel înalt a NATO a fost un succes pentru România prin atingerea tuturor obiectivelor propuse.


La 27 septembrie 2016, CSAT a luat în discuţie deciziile adoptate la summitul NATO de la Varşovia, migraţia, sistemul de sănătate publică din România şi alte teme precum: evoluţiile din Orientul Mijlociu şi implicaţiile pentru România; situaţia operatorilor din industria de apărare; evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice din România; constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei aliate înaintate, avansate.


Ultima reuniune CSAT din 2016 s-a desfăşurat la 29 noiembrie şi a vizat adoptarea unei Strategii pe termen mediu şi lung privind relaţia României cu Republica Moldova; aprobarea forţelor armate ale României care pot participa la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2017; aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative pentru 2017; evaluarea privind planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, potrivit presidency.ro.


Prima reuniune a CSAT din 2017 s-a desfăşurat la 31 ianuarie, pe ordinea de zi fiind avizarea proiectelor de buget pentru ordonatorii din domeniul securităţii naţionale. CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate naţională, preşedintele Klaus Iohannis subliniind, într-o declaraţie de presă dată la finalul şedinţei, că Guvernul, prin premier şi ministrul finanţelor, s-a angajat ca, la rectificarea bugetară, să vină în completarea acestor sume, acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului.


***


Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.


Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.


La lucrările Consiliului pot participa ca invitaţi, cu aprobarea preşedintelui, şi reprezentanţi ai Parlamentului, ai administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai altor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi ai societăţii civile.

 

CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.


Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui.

 

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO