Şefa CAB, Liana Arsenie, dă vina pe Parlament şi pe procurori pentru prescrierea dosarelor de corupţie

Şefa CAB mai spune că doar în trei dosare faptele s-au prescris în cursul judecăţii la Curtea de Apel Bucureşti, dar că oricum termenele de prescripţie erau foarte apropiate, scrie Agerpres.

Liana Arsenie a dat publicităţii luni o „informare publică”, menită să „clarifice faptele şi să asigure o corectă înţelegere a realităţii instituţionale”, după dezvăluirile făcute în documentarul Recorder. Potrivit materialului jurnalistic, conducerea Curţii de Apel Bucureşti ar fi schimbat în mod curent judecătorii din completuri pentru a obţine decizii favorabile unor persoane acuzate de corupţie.

„În prezentarea Recorder se susţine că s-au influenţat soluţii în dosare de corupţie prin modificarea compunerii completurilor. În realitate, aşa cum rezultă din datele statistice, această alegaţie nu este susţinută de datele obiective ale dosarelor şi nici de cadrul legal aplicabil. Analiza situaţiei reale arată, pe de o parte că, în marea majoritate a cazurilor (peste 86 %), dosarele erau deja prescrise la momentul în care au ajuns la Curtea de Apel Bucureşti, iar în restul cazurilor prescripţia era iminentă. În aceste condiţii, componenţa completului nu putea influenţa soluţia impusă de lege. Pe de altă parte, modificările operate în compunerea completurilor se impuneau în temeiul legii şi erau, totodată, obiectiv justificate”, spune în replică Liana Arsenie.

Conducerea CAB oferă o statistică a dosarelor închise prin prescrierea faptelor în ultimii trei ani:

* din 22 dosare de corupţie, doar 3 (13,64%) s-au prescris în cursul judecăţii la Curtea de Apel Bucureşti, în timp ce 19 dosare (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării instanţei;

* în cele 3 dosare în care prescripţia a intervenit după sesizarea Curţii de Apel Bucureşti, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni şi 5 luni de la sesizare, ceea ce arată că instanţa a fost sesizată cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fără posibilitatea reală de a influenţa cursul prescripţiei.

„Prescripţia intervenită la doar 9 zile de la sesizare nu poate fi asociată nici factual, nici juridic cu conduita instanţei, fiind imposibil ca, într-un asemenea interval, CAB să fi exercitat o influenţă reală asupra cursului procesului. În celelalte două cauze, intervalele de 3 luni, respectiv 5 luni, reprezintă perioade compatibile cu procedura normală de fixare a primului termen, comunicarea actelor şi respectarea dreptului la apărare, intervalele fiind insuficiente pentru a susţine existenţa unor manevre dilatorii sau a unei lipse de diligenţă din partea instanţei”, mai spune CAB.

Unul dintre cele trei dosare este „Hidroelectrica”, în care s-a dispus, în aprilie 2023, încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea, acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari pe care ar fi primit-o de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Aceeaşi soluţie a fost dispusă şi în cazul jurnalistului Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.

Dosarul „Hidroelectrica” a fost înregistrat la CAB în iunie 2019, iar soluţia de încetare a procesului a fost aplicată după aproape patru ani de proces, în aprilie 2023. CAB susţine că faptele s-au prescris la cinci luni de la data înregistrării dosarului în instanţă, faptele fiind săvârşite în noiembrie 2011.

În continuare, Liana Arsenie dă vina pe procurori şi Parlament pentru prescrierea faptelor din dosarele ajunse la CAB.

„În realitate, cauza prescrierii răspunderii penale în respectivele dosare a fost rezultatul:ƒ pasivităţii legislativului care timp de 4 ani nu a modificat un text din Codul penal în acord cu exigentele deciziilor CCR; duratei excesive a urmăririi penale, uneori trimiterii tardive în judecată. Aceste elemente sunt anterioare sesizării Curţii de Apel Bucureşti cu soluţionarea dosarelor şi nu puteau fi corectate prin managementul completurilor”, explică Arsenie.