Şeful BCE cere adoptarea rapidă a unui acord pentru ca băncile elene să beneficieze de finanţare

BCE a ajutat creditorii eleni să se menţină pe linia de plutire, prin linia de finanţare de urgenţă (ELA), dar un acord asupra condiţiilor pentru noile fonduri alocate Greciei reprezintă ‘o decizie politică’ şi trebuie adoptat de politicieni, nu de BCE, a explicat Draghi. Acesta a fost audiat luni în Comitetul pentru afaceri economice şi monetare al Parlamentului European.

Investitorii sunt îngrijoraţi că Atena nu va reuşi să ajungă la un acord suficient de rapid pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Bursa de la Atena a înregistrat luni o scădere de peste 7%, afectată de eşecul înregistrat în ultima rundă de negocieri între Grecia şi creditorii săi internaţionali, precum şi de ultimele declaraţii ale premierului Alexis Tsipras.

Cele mai afectate au fost acţiunile principalelor bănci greceşti. Titlurile Alpha Bank au pierdut 12,15%, acţiunile National Bank of Greece au pierdut 13,43%, acţiunile Eurobank 13,74% iar Piraeus Bank 18,49%.

Discuţiile dintre Grecia şi creditorii săi în privinţa continuării susţinerii financiare a ţării au cunoscut, duminică, un nou eşec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată. Grecia trebuie să ramburseze, la 30 iunie, 1,6 miliarde de euro din împrumuturile FMI şi riscă foarte tare să nu poată onora această scadenţă fără deblocarea a 7,2 miliarde de euro.

Cu toate acestea, premierul grec Alexis Tsipras a declarat luni că Atena este gata ‘să aştepte răbdătoare’ până când creditorii statului elen vor deveni ‘realişti’ în cererile lor pentru Grecia, cu care ei negociază o listă de reforme în schimbul unei finanţări vitale.

Noi întâlniri sunt prevăzute joi în cadrul Eurogrupului, reuniune a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, în prezenţa directorului general al FMI, Christine Lagarde. Până la întâlnirea de joi, oficialii ar urma să analizeze reglementările privind finanţarea de urgenţă acordată creditorilor eleni.

‘Pot să vă asigur că BCE face tot ce-i stă în putere pentru a facilita un acord de succes. Nivelul lichidităţilor va continua să fie majorat atât timp cât băncile din Grecia continuă să fie solvabile’, a declarat Mario Draghi.

Acesta a adăugat că, în prezent, Banca Centrală Europeană furnizează sistemului bancar elen aproximativ 118 miliarde de euro, aproximativ două treimi din PIB-ul Greciei. În acelaşi timp, în funcţie de rezultatul negocierilor, BCE ar putea relaxa sau înăspri condiţiile pentru Grecia. BCE poate permite Guvernului de la Atena să emite mai multe titluri de stat pentru a-şi acoperi necesităţile de finanţare.

‘Situaţia este în evoluţie. Pentru ca oficialii BCE să reconsidere plafonul asupra titlurilor de stat, ar trebui să existe o perspectivă credibilă pentru încheierea cu succes a acordului cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI şi implementarea acestuia’, a explicat Draghi.

Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 2,3 miliarde de euro (2,6 miliarde de dolari), cea mai mare creştere săptămânală din ultimele trei luni. Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 83 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.