Semne bune anul are, spun cei de la ING: reduceri de inflație și de dobânzi în semestrul al doilea, creștere economică moderată și curs de schimb de 5,15 lei un euro. Care sunt principalele riscuri?

”Am revizuit în sus prognoza noastră de creștere a PIB-ului de la 0,3% la 1,1% în 2025, susținută de un al treilea trimestru mai puternic decât se anticipase. Menținem estimarea pentru 2026 la 1,4%”, arată raportul de țară întocmit de ING Bank la sfârșitul lui 2025.

Ținta de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025 pare realizabilă, întrucât măsurile de creștere a veniturilor încep să dea rezultate. Deși reducerea costurilor rămâne un element central în negocierile politice, măsurile cheie continuă să fie foarte controversate. Pentru 2026, ING menține estimarea pentru deficitul bugetar la 6,4% din PIB.

2026 ar putea marca un vârf istoric al fluxurilor de fonduri UE, întrucât programul Facilității pentru redresare și reziliență (RRF, sau PNRR-ul nostru) intră în ultimul său an, iar absorbția fondurilor de coeziune din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 se accelerează treptat.

Încetinirea consumului ar putea avea ca rezultat reducerea deficitului de cont curent, care ar trebui să scadă sub 8,0 % din PIB în 2025 și să se apropie de 7,0 % în 2026, în opinia ING.

”Ne așteptăm ca inflația să se încheie la 9,8% la sfârșitul anului 2025, cu o medie de 7,3% pe an, și apoi să scadă la 4,5% până la sfârșitul anului 2026, cu o medie anuală de 7,2%. Scenariul nostru de bază presupune că Banca Națională a României va reduce ratele cu 100 de puncte de bază în 2026, începând cu o reducere de 25 de puncte de bază în mai 2026”, spune ING Bank.

Există însă și o serie de riscuri. ”Deși ultimul rezultat al deficitului bugetar a indicat îmbunătățiri vizibile, acesta a rămas doar un pas în direcția corectă, iar executarea consecventă rămâne esențială. Amenințările de retrogradare a ratingului par să se fi atenuat oarecum, dar stabilitatea fiscală și politică rămâne sub supraveghere atentă”.

Evoluție PIB, venituri, cheltuieli și încasări din TVA

După doi ani în care obiectivele fiscale previzionate nu au fost atinse cu câteva puncte procentuale, deficitul din 2025 va rămâne ridicat, dar cel puțin în limita de 8,4% convenită cu Comisia Europeană.

Rezultatul din octombrie a marcat primul progres semnificativ în comparație cu aceeași lună din 2024 (5,7% față de 6,4%), punând în discuție chiar și evaluarea unei depășiri a țintei fiscale pentru 2025. Reamintim că deficitul din 2024 a totalizat 2,45% din PIB în noiembrie-decembrie.

Presupunând că nu vor exista îmbunătățiri în noiembrie-decembrie 2025, acest lucru ar duce deficitul la aproximativ 8,15% din PIB, oferind un anumit spațiu pentru un rezultat mai bun decât cel preconizat. ”Cu toate acestea, tindem să credem că întregul spațiu fiscal va fi utilizat pentru a accelera actualul ciclu de investiții și reformele, mai ales că termenul limită pentru NRRP din august 2026 se apropie cu pași rapizi”, spun economiștii ING Bank România.

În ceea ce privește impactul politicii fiscale asupra deficitului, din datele disponibile până în octombrie 2025 se pot observa câteva aspecte importante:

1) Ca procent din PIB, veniturile sunt cu 1,0 puncte procentuale mai mari decât în octombrie 2024, în timp ce cheltuielile au crescut mai puțin, cu 0,5 puncte procentuale.

2) Tot ca procent din PIB, în ceea ce privește veniturile, impozitele pe venit, pe proprietate și contribuțiile sociale au crescut în 2025 față de anul precedent, în timp ce subvențiile, cheltuielile cu personalul și bunurile și serviciile au scăzut.

3) Impactul TVA este probabil încă prea devreme pentru a fi evaluat în mod semnificativ. Este posibil să se înregistreze o colectare mai bună, dar aceasta este totuși atenuată în această etapă de o încetinire vizibilă a ritmului consumului privat.

Consumul în scădere va reduce și deficitul de cont curent

În 2025, balanța comercială – principalul motor al balanței de plăți – s-a menținut la niveluri ridicate, dar a reușit să scadă ca procent din PIB, având în vedere tendințele de consum din acest an. În același timp, creșterea nominală a excedentului de servicii a rămas aproape constantă în raport cu PIB-ul până în octombrie.

În ansamblu, balanța comercială reflectă o dinamică oarecum îmbunătățită a exporturilor. În perioada ianuarie-octombrie, exporturile au crescut cu 4,3% în termeni anuali, în contrast cu contracția de 1,2% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2024. În aceleași perioade, creșterea importurilor s-a situat la 3,4% în 2025, față de 3,0% în ianuarie-octombrie 2024.

Presiunile mai reduse din partea consumului privat ar trebui să continue să modereze presiunea asupra deficitului comercial, deși ciclul de investiții în plină desfășurare ar putea compensa într-o oarecare măsură aceste evoluții.

Per ansamblu, ING se așteptă la unele îmbunătățiri ale deficitului de cont curent, pe care îl estimează la 7,8% în 2025 și 7,2% în 2026.

În ceea ce privește evoluția inflației, ING Bank a majorat ușor prognoza pentru sfârșitul anului 2025 la 9,8% (față de 9,6% anterior). Pentru 2026, valoarea pentru sfârșitul anului se situează la 4,5%, peste proiecția de 3,7% a Băncii Naționale a României.

”Riscurile pentru această perspectivă rămân duble. Pe de o parte, presiunile reînnoite asupra prețurilor energiei, în special facturile la gaz din aprilie 2026, ar putea determina o creștere a inflației”, spune raportul ING Bank.

Decizia de a majora salariul minim cu aproape 7,0% începând cu iulie 2026 ar putea, în principiu, să facă ajustarea către presiuni mai moderate asupra prețurilor.

Economiștii ING sunt de părere că 2026 va fi al doilea an consecutiv de înghețare a veniturilor din sectorul public, ceea ce ar trebui să continue să afecteze consumul pe termen scurt. Echipa băncii specializată în materii prime se așteaptă la o scădere a prețurilor petrolului și gazelor naturale în 2026.

Presiuni pe aprecierea leului induse de așteptata intrare a fondurilor UE

Din punct de vedere al politicii monetare, acest lucru ar trebui, în principiu, să permită Băncii Naționale a României să înceapă reducerea ratelor dobânzilor chiar înainte ca inflația să înceapă să scadă semnificativ în 2026, concentrându-și atenția mai mult asupra presiunilor descendente asupra activității economice.

În ceea ce privește lichiditatea interbancară, factorii de decizie au orientat treptat condițiile către un surplus reînnoit. ”Chiar dacă va urma un an cu un aflux record de fonduri din UE, considerăm că BNR ar prefera, în general, să evite surplusurile mari înregistrate în ultimii doi ani, găsind un echilibru între un mediu cu condiții financiare ceva mai relaxate decât ar implica rata de referință, dar nu atât de relaxate încât să necesite intervenții masive pe piața valutară în cazul apariției unor tensiuni pe piață”, subliniază ING Bank.

Pe piața valutară, olandezii consideră că BNR va menține un control ferm asupra leului. De la intervalul actual de 5,09-5,10, se anticipează o depreciere până la 5,15 până la sfârșitul anului 2026.

Scenariul de bază al fluxurilor mari de fonduri din UE ar putea într-adevăr genera unele presiuni de apreciere, dar atâta timp cât deficitele gemene ale țării rămân structurale, fluxurile naturale vor continua să indice deprecieri treptate ale leului.