Senatul a adoptat legea dării în plată: Se aplică doar creditelor pentru locuinţe de max. 150.000 euro, iar Prima Casă rămâne

În forma adoptată, legea se aplică doar debitorilor cu credite de până la 150.000 de euro, cu destinația de locuință.

S-au înregistrat 119 voturi ‘pentru’ şi niciunul „împotrivă” pentru această lege, care a fost trimisă la reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. După ce a trecut de senatori, legea va merge la Camera Deputaţilor pentru decizia finală.

Senatorii au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ”Prima casă” şi au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanţei dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractul de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depăşească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinaţie de locuinţă.

Plafonul de 150.000 de euro a fost cerut de BNR fusese respins în comisiile de specialitate. Prezent la dezbaterile generale din Senat, Enache Jiru, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, a cerut scoaterea programului Prima casă din această lege, potrivit Mediafax. El a mai spus că promovarea legii în forma propusă, fără amendamentele BNR şi ale MFP, ar genera potenţiale riscuri, printre care un impact direct asupra bugetului de stat din cauza unei percepţii din partea mediului investiţional şi al agenţiilor de rating.

Ministerul Finanţelor susţine punctul de vedere exprimat de BNR şi amendamentele BNR. Susţinem exceptarea creditelor garantate de la programul ‘Prima casă’ de aplicarea legii supusă reexaminării, întrucât dacă s-ar aplica şi acestei categorii de credite s-ar pune în discuţie însăşi existenţa programului. Aceasta deoarece ar afecta caracterul irevocabil şi definitiv al garanţiilor acordate de către stat’, a explicat Jiru, adăugând că în aceste condiţii se va ajunge la blocarea programului şi compromiterea scopului social al acestuia.

În context, el a mai spus că promovarea legii în forma propusă, fără a lua în considerare amendamentele BNR şi MF ”ar genera consecinţe negative asupra bugetului general consolidat de stat”. ”Potenţiale riscuri ce pot apărea sunt ca statul să fie acţionat de bănci la tribunale internaţionale. (…) Există riscul scăderii ratingului României din cauza unei situaţii impredictibile a sistemului financiar, impact direct asupra bugetului de stat”, a susţinut reprezentatul MF. 

La rândul său, iniţiatorul legii, deputatul liberal Daniel Zamfir, a respins ipoteza susţinută de oficialul de la Finanţe, scrie Mediafax.

„Scopul nostru a fost să scoatem o legea dreaptă, nici de stânga, nici de dreapta, o lege care să fie cât mai repede aplicabilă, pentru că oamenii sunt disperaţi că băncile îi scot afară din casă. Această lege nu e împotriva sistemului bancar, ci a fost gândită să aducă echilibru în raportul dintre bănci şi clienţi şi care să-i protejeze pe aceştia din urmă împotriva abuzurilor băncilor”, a declarat Daniel Zamfir.

El a mai spus că riscul trebuie împărţit între clienţi şi bancă.