Singurătatea deputatului responsabil

Adaugă-ne ca sursă preferată

Putea foarte bine să aștepte un studiu de impact ULTERIOR, asa cum înțelept a grăit un lider PNL: „Așteptăm un studiu de impact ulterior, care să arate în ce măsură este realizabilă această aplicare și în ce măsură va putea fi efectiv aplicată. Acest lucru va putea fi realizat de noul Guvern, care va fi învestit probabil săptămâna viitoare”. Ce-l costa? Pe de altă parte, aceeași opozitie s-a dovedit sensibilă la argumentul deputatului PSD care a introdus amendamentul de creștere a salariilor și care a apreciat că liberalii, ca și Parlamentul, de altfel, au prins „ultimul tren” în ceea ce privește majorarea salariilor bugetarilor, pentru că anul viitor, ținând cont că vor fi alegeri locale și parlamentare, Legea responsabilității financiare nu permite astfel de creșteri salariale. Cum să ratezi prostește ultima ocazie să fii iresponsabil fiscal? Din nou se induce în opinia publică aberaţia potrivit căreia creşterea nivelului de trai sau a puterii de cumpărare se decide prin legi şi ordonanţe de urgenţă şi nu este decât rezultatul voinţei politice a unui guvern sau altul! La falsitatea evidentă a acestei convingeri se ajunge însă până la urmă, când piaţa vine să corecteze dezechilibrul, prin creşteri de preţuri, taxe, depreciere a cursului de schimb, sau o combinaţie a tuturor acestora.

În fapt ceea ce s-a petrecut ieri în Parlamentul Romaniei nu este altceva decât o reeditare a licitației electorale care a dus și la nenecesara relaxare indusă de noul Cod Fiscal, adica provocarea unei noi găuri in bugetul de stat ce va da dureri de cap viitorilor miniștrii de Finanțe. S-a produs un nou consens politic pentru un nonsens economic, in sensul majorării de cheltuieli permanente simultan cu deja decisa reducere permanentă de venituri. Singurul lucru care diferă în acest moment este că sarcina finanțării unui deficit bugetar care, cu ultima majorare decisă ieri, va ajunge spre 3,6% din PIB, se duce spre un guvern tehnocrat, cu un ministru de finanțe tehnocrat , vai de capul lui care va fi acela.

Din punctul de vedere al politicii fiscale , în anul 2015, Romania, prin deciziile luate, a comis toate imprudențele cu putință, specifice apropierii anului electoral, in pofida avertismentelor tuturor instituțiilor interne și internaționale. Nimeni nu poate explica cu argumente raționale de ce se planifică deficite bugetare care trebuie acoperite din împrumuturi purtătoare de dobandă deși ne dovedim incapabili atat să cheltuim excedentul bugetar, cat și miliarde de euro gratis din fondurile europene. Aceasta atitudine iresponsabilă față de banul public acoperita prin argumentul studiului de impact „ulterior” este stupefiantă. In termeni macroeconomici, ceea ce s-a legiferat din punct de vedere fiscal și al cheltuielilor cu personalul este o veritabila crimă cu premeditare pentru că efectiv risca sa irosească toate caștigurile atat de greu obținute în ultimii ani. In vreme de pace macroeconomica se cheltuiesc cu nesaț rezerve puse de-o parte pentru vremuri grele. Este dramatic faptul că aceste atacuri la stabilitatea economică a Romaniei sunt generate pe plan intern prin decizie politică, nu sunt efectul mediului extern și el suficient de incert si instabil pentru a ne creea necazuri. Exista un limbaj complet neacademic pentru ceea ce facem noi acum.

Dar pentru că politicianul care a introdus amendamentul de creștere a salariilor votat într-o veselie de toți minus 1 deputat stingher a adus în discuție legea responsabilitătii fiscale, imi permit inca o data sa citez din aceasta, partea ignorată de clasa politică.

„Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi RISCURILE fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung. Sustenabilitatea finanţelor publice presupune, ca pe termen mediu şi lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situaţii neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor sau deficitului bugetar cu efecte DESTABILIZATOARE din punct de vedere economic sau social.”
1. Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsuli intern brut, este în anul 2015 de minus 1,8%, iar în anul 2016, de minus 1,1%. 2. Plafonul cheltuielilor de personal al bugetului general consolidat, exprimat ca procent în PIB este de 6,8% în 2015 şi de 6,6% în anul 2016.3.La elaborarea legii bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pentru anii 2015 şi 2016, plafoanele indicatorilor prevăzute la alin.1 şi 2. sunt OBLIGATORII.