Sistemul UE al cotelor de zahăr va fi eliminat la 30 septembrie 2017, după aproape 50 de ani

Decizia de a pune capăt cotelor de zahăr acum a fost luată de comun acord de Parlamentul European şi statele membre în cadrul reformei din 2013 a politicii agricole comune (PAC), în urma unui amplu proces de reformă şi restructurare iniţiat în 2006.

Între anii 2006 şi 2010, sectorul zahărului a fost restructurat profund cu un sprijin de 5,4 miliarde de euro. În consecinţă, sectorul a putut să se pregătească temeinic pentru acest moment, iar productivitatea a crescut substanţial în ultimii ani. Sfârşitul sistemului cotelor le oferă producătorilor posibilitatea de a-şi adapta producţia la oportunităţile comerciale reale, în special prin sondarea unor noi pieţe de export. Eliminarea cotelor simplifică totodată în mod semnificativ actuala gestionare a politicilor şi sarcina administrativă existentă pentru operatori, cultivatori şi comercianţi.

Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a declarat: ‘Sfârşitul sistemului cotelor reprezintă un punct de cotitură important pentru sectorul nostru, european, al zahărului şi marchează o altă etapă însemnată din orientarea către piaţă a politicii agricole comune. Producătorii vor avea acum posibilitatea de a-şi extinde schimburile comerciale pe pieţe internaţionale, iar cu sprijinul adecvat în materie de politici din partea Comisiei Europene – cum este Observatorul pieţei zahărului, care furnizează informaţii prompte şi relevante despre piaţă – ei ar trebui să dispună de toate posibilităţile care să le asigure reuşita. Sunt convins că, din momentul în care a fost hotărâtă data la care vor lua sfârşit cotele de zahăr, industria şi-a asigurat o poziţie favorabilă care să-i permită să beneficieze de oportunităţile pe care le prezintă eliminarea acestor cote’.

Sectorul zahărului din UE va fi sprijinit în continuare, prin diverse măsuri din cadrul politicii agricole comune, astfel încât acesta să facă faţă unor perturbări neaşteptate de pe piaţă. Printre acestea se numără un tarif la import substanţial al UE (în afara acordurilor comerciale preferenţiale) şi posibilitatea de a oferi sprijin pentru depozitarea privată şi măsuri de criză care să permită Comisiei să ia măsuri în cazul unor crize grave ale pieţei implicând creşterea sau scăderea bruscă a preţurilor pieţei. Este disponibil şi sprijinul pentru venit destinat fermierilor sub forma plăţilor directe, inclusiv posibilitatea statelor membre ale UE de a acorda aşa-numitul sprijin cuplat facultativ pentru sectoarele aflate în dificultate, printre care şi producţia de sfeclă de zahăr.

După eliminarea cotelor, se menţine posibilitatea de a negocia colectiv, în contractele încheiate între producătorii de sfeclă şi prelucrătorii de zahăr din UE, condiţii de repartizare a valorii.

Comisia Europeană a ameliorat, de asemenea, transparenţa pe piaţa zahărului, anticipând sfârşitul sistemului cotelor. Un nou Observator al pieţei zahărului furnizează analize şi statistici pe termen scurt cu privire la piaţa zahărului, precum şi analize şi perspective care să-i ajute pe fermieri şi pe prelucrători să îşi administreze întreprinderile în mod mai eficace.

Sistemul cotelor de zahăr a fost introdus în 1968, odată cu primele reguli din cadrul PAC referitoare la zahăr şi cu un preţ de sprijin pentru producători fixat la un nivel semnificativ mai mare decât preţul de pe piaţa mondială. Decizia de a elimina sistemul cotelor de zahăr a fost luată de statele membre în 2006.

Sfârşitul sistemului cotelor urmează reformei semnificative a sectorului din perioada 2006-2010. Preţul mediu al zahărului în UE a crescut de la finele anului 2016 până la aproximativ 500 euro/tonă şi de câteva luni este stabil.

UE este cel mai mare producător de zahăr din sfeclă din lume (în jur de 50% din cantitatea totală). Zahărul din sfeclă reprezintă însă doar 20% din producţia mondială de zahăr; restul de 80% este produs din trestie de zahăr. Majoritatea sfeclei de zahăr din UE este cultivată în jumătatea nordică a Europei, acolo unde clima este mai propice pentru sfeclă. UE deţine şi o importantă industrie de rafinare care prelucrează zahăr din trestie brut provenit din importuri.