Situaţia la zi a creanţelor României în străinătate, făcute pe vremea lui Ceauşescu

România mai avea de încasat, la 31 decembrie 2014, 966 de milioane de dolari din operaţiunile comerciale desfăşurate înainte de 1989 şi neplătite, potrivit unei situaţii remise de Finanţe către ECONOMICA.NET. Pe lângă aceste sume în dolari, mai avem de recuperat 1,38 miliarde de ruble transferabile, 881.000 de lire sterline, 22 de milioane de dolari libieni şi 24.000 de euro.

Cel mai mare datornic este Irak-ul, urmat de Sudan, Libia, Mozambic şi Republica Guineea.

La 30 iunie 2012, un raport al Ministerului Finanţelor arăta că România avea de recuperat 1,137 miliarde de dolari şi 1,285 miliarde de ruble transferabile.

Potrivit situaţiei de mai jos, scăderea creanţelor României, 30 iunie 2012 –  31 decembrie 2014, s-a făcut exclusiv pe relaţia Irak. Astfel, creanţele irakiene erau de 888 de milioane dolari acum doi ani, iar la finalul lui 2014, scăzuseră la 708 milioane de dolari. Practic, în doi ani şi jumătate, Irak-ul a achitat 180 de milioane de dolari. Este singura ajustare de creanţă realizată din 2012. În 2009, România a agreat în faţa ONU să eşaloneze datoria istorică pe care Irak-ul o avea către noi pe 19 ani, câte 50 de milioane de dolari pe an. Aparent, irakienii îşi îndeplinesc cu stricteţe obligaţii asumate.
O altă modificare a situaţiei creanţelor este pe relaţia Cuba. Astfel, suma pe care cubanezii ne-o datorează a crescut cu 100 de milioane de ruble, în ultimii doi ani şi jumătate.

Integral, situaţia creanţelor României

Creanţele României au fost făcute în vremea în care dictatorul României Nicoale Ceauşescu decisese să se apropie de mai multe state africane. În acest sens, România a început să exporte masiv tehnologie, utilaje, tractoare sau specialişti într-un barter contra materie primă precum petrol, diverse minereuri sau alimente. Ceauşescu a mai livrat şi pe datorie, contra unor sume ce urmau să fie rambursate într-un lung interval de timp ulterior.

Multe dintre exporturile României de atunci au rămas neplătite, pentru că a urmat Revoluţia din decembrie 1989, astfel încât creanţele s-au moştenit până în ziua de azi.