Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, analizele tehnice şi datele oficiale arată că depozitul se apropie rapid de pragul legal care obligă autorităţile locale să înceapă procedurile pentru dezvoltarea unei noi capacităţi de depozitare, scrie Agerpres.
„Groapa de gunoi de la Vidra este unul dintre cele mai sensibile şi controversate subiecte de mediu din România. Legea este foarte clară: atunci când un depozit ajunge la 75% din capacitatea proiectată, autorităţile locale trebuie să înceapă demersurile pentru deschiderea unui nou depozit. În momentul de faţă există o serie de neconcordanţe între datele şi rapoartele puse la dispoziţie de operator. Tocmai de aceea am solicitat Gărzii Naţionale de Mediu realizarea unei expertize externe, independente, pentru a avea o imagine obiectivă şi completă asupra gradului real de umplere al depozitului. Milioanele de bucureşteni şi ilfoveni merită transparenţă, responsabilitate şi respect faţă de lege”, a declarat, în comunicat, ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Un raport al Gărzii Naţionale de Mediu din data de 17 martie 2026 arată că gradul oficial de ocupare al depozitului Vidra este de 72,41% din capacitatea totală autorizată de 11,5 milioane metri cubi. În fiecare zi, la Vidra ajung aproximativ 3.000 de tone de deşeuri municipale generate de Bucureşti şi Ilfov.

Datele tehnice analizate de Ministerul Mediului relevă, însă, că situaţia operaţională este mai complicată decât cea prezentată în raportările oficiale.
„Din cele opt celule ale depozitului, doar două mai pot primi deşeuri în 2026: celula C8, aflată în exploatare din 2025, şi celula C6, încă în pregătire. Celulele C1-C5 sunt închise sau în curs de închidere, iar pe celula C7 activitatea de depozitare a fost sistată”, se precizează în comunicat.
Articolul 32 din OG nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor prevede explicit obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a începe procedurile pentru dezvoltarea unui nou depozit atunci când un depozit existent atinge pragul de 75% din capacitatea proiectată.
Ministerul de resort menţionează că absenţa unor decizii rapide poate genera efecte majore: blocaje operaţionale în gestionarea deşeurilor municipale, costuri suplimentare pentru populaţie şi autorităţi, presiuni suplimentare asupra infrastructurii existente şi riscuri crescute în relaţia României cu Comisia Europeană, în contextul procedurilor de infringement deja deschise pe tema gestionării deşeurilor.
În aceste condiţii, MMAP a solicitat Gărzii Naţionale de Mediu efectuarea unei analize suplimentare şi a unei expertize externe independente privind gradul real de ocupare al depozitului Vidra. În funcţie de concluziile acesteia, se vor clarifica şi obligaţiile autorităţilor locale.
Reprezentanţii ministerului consideră că gestionarea deşeurilor din Bucureşti şi Ilfov reprezintă o responsabilitate publică majoră, care necesită decizii rapide, asumate şi bazate pe date reale.