Şoc dezinflaţionist: BNR spune că inflaţia rămâne pe minus până anul viitor

Totodată, Banca Centrală a remarcat că „impactul dezinflaţionist tranzitoriu” al măsurilor de relaxare fiscală maschează o serie de presiuni inflaţioniste pe termen mediu.

„Accentuarea pe termen scurt a impactului dezinflaționist tranzitoriu al măsurilor fiscale menționate ecranează însă acumularea unor presiuni inflaționiste pe termen mediu în condițiile închiderii mai rapide a deficitului de cerere agregată, succedată de creșterea graduală a unui excedent de cerere agregată, și ale majorării costurilor unitare cu forța de muncă”, se arată într-un comunicat al BNR.

Vechea prognoză de inflaţie a Băncii Centrale viza menţinerea indicatorului aproape de zero până în mai 2016.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în şedinţa de marţi, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale băncilor, la 8%, respectiv 14%.

BNR reclamă că „şocul dezinflaţionist” produs de efectele de runda întâi ale scăderii TVA la alimente – care acoperă 30% din bunurile şi serviciile din coşul de consum – a fost mai accentuat decât se anticipa.

Rata medie anuală a inflaţiei a scăzut în iunie la nivelul de 0,7%, în timp ce indicatorul relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – s-a redus la 1%, de la 1,1%.

BNR reiterează totodată avertismentele din ultimele săptămâni privind reducerile de taxe din noul Cod Fiscal şi noua lege a salarizării din sectorul public.

„Pe plan intern, se prefigurează implementarea unei serii de măsuri fiscal-bugetare (pachetul de măsuri de relaxare fiscală și noua lege a salarizării) cu impact direct asupra stabilității macroeconomice și asupra mixului de politici economice agreat în cadrul acordurilor de finanțare externă cu instituțiile internaționale”, se spune în comunicatul Băncii Centrale, care precizează că, în contextul presiunilor externe, aceşti factori vor afecta apetitul global pentru risc şi percepţia investitorilor asupra economiei româneşti.

„Implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici monetare și fiscale, alături de progresul în sfera reformelor structurale, sunt esențiale pentru păstrarea echilibrelor la nivel macroeconomic, asigurarea unei creșteri economice durabile, continuarea procesului de convergență cu Uniunea Europeană și întărirea robusteții economiei românești față de eventuale șocuri sau condiții adverse pe plan mondial”, notează Banca Naţională.