Soluţia lui Iohannis pentru protecţia terenurilor în faţa străinilor

„Acum aflu de la Ministrul Agriculturii că proprietarii a 30% din teren agricol din România sunt alţii. Această propoţie mă îngrijorează. Este nevoie de o abordare pragmatică, dar europeană. Nu putem să ne închidem, să revenim la izolaţionism, dar nu ne opreşte nimeni să facem o lege care permite românilor să decidă ce se întâmplă cu terenul din România”, a declarat preşedintele Klaus Iohhanis.

Potrivit acestuia, „un minim necesar” ar fi introducerea dreptului de preempiune pentru stat sau comunitate, iar dacă cele două entităţi nu doresc terenul, „atunci să ne gândim mai departe”.

De asemenea, Preşedintele susţine ideea de a ajuta tinerii fermieri, care moştenesc anumite suprafeţe, dar care decid să vândă o parte pentru a se putea dezvolta pe suprafeţele rămase. „Am putea ajuta aceşti tineri care nu au bani de dezvoltare şi care îşi vând o parte din terenuri pentru a face proiecte de investiţii. Ar putea cumpăra statul acel teren şi să îl dea în arendă, pentru ca mai apoi să îl poată cumpăra înapoi”, amai spus Preşedintele.

Amintim că Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a anunţat ieri câteva elemnete ce ar putea fi introduse în noua lege a fondului funciar, aflată acum în faza de proiect. 

‘Am convenit să limităm pe persoană fizică la 150 de hectare, ar fi ca o fermă de familie care poate să achiziţioneze şi în domeniul producţiei cerealiere, iar pe persoană juridică am stabilit o măsură similară cu cea aplicată în Ungaria. Este vorba de 1.200 hectare, prin excepţie se poate merge până la 1.500 de hectare achiziţionate de societăţile cu personalitate juridică’, a spus Achim Irimescu, la sesiunea online ‘De vorbă cu ministrul tău’, iniţiativă a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari şi cetăţeni.

Pe de altă parte, şeful MADR a afirmat că au fost introduse şi o serie de cerinţe, care vor permite limitarea achiziţiei de terenuri agricole în România şi care nu vor ridica probleme la nivel european.

‘Am introdus şi o serie de cerinţe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societăţile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetăţean european, ori să ai naţionalitate română. Deci şi aici vor fi multe limitări. Pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne varianta ca ei să obţină cetăţenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naţionalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare’, a mai spus Irimescu.

De asemenea, ministrul a anunţat că vor fi introduse în lege şi alte condiţii potrivit cărora aceia care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puţin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură. ‘Toate aceste condiţii vor stabili un alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România’, a adăugat Irimescu.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.