Soluţie a Asociaţiei Construim România pentru aglomeraţia de pe Valea Prahovei: pasaj semi-îngropat în albia râului pe 5 km

România încearcă din 2004 să construiască o autostradă pe Valea Prahovei, fără succes până acum. După atâtea încercări nereușite au apărut chiar voci care susțin că nu se justificată o investiție așa de mare. Principalul lor argument: ambuteiajele se formează numai câteva zile pe an. Asociaţia Construim România propune opt proiecte pentru reducerea blocajelor din trafic. 
Economica.net - joi, 22 mart. 2018, 12:22
Soluţie a Asociaţiei Construim România pentru aglomeraţia de pe Valea Prahovei: pasaj semi-îngropat în albia râului pe 5 km

Facem sau nu facem autostradă pe Valea Prahovei? Cum putem reduce blocajele din trafic înainte de finalizarea autostrăzii? Este trenul o soluție?, întreabă reprezentanţii Asociaţiei Construim România (ASCORO).

Aceştia consideră că autostrada este importantă și trebuie făcută. Ea nu servește numai turiștilor, ci și transportului rutier de marfă. Ei spun că sunt însă conștienți de costuri și că prin munți o autostradă durează. De aceea TREBUIE LUATE RAPID ȘI ALTE MĂSURI, iar autostrada etapizată pe circa 20-25 de ani, reducându-se efortul financiar anual.

ASCORO vine cu câteva propuneri. Prima privește relocarea DN1 în albia râului Prahova în Bușteni și Poiana Țapului. Da, ați citit bine: în albia râului. Pe o lungime de circa 5 km. Și anume ca pasaj semi-îngropat, la 3-6 metri sub cota terenului, pentru a permite păstrarea podurilor drumurilor actuale și mai ales pentru ca noul drum să nu se transforme repede în bulevard local, pe care se parchează neorganizat și pe care traversează mulți pietoni. Procedeul se numește „cut and no cover” (sapă și nu mai acoperi). Cât despre râul Prahova, acesta are un debit mic în zonă, poate fi canalizat și nu reprezintă vreo atracție turistică, ca să merite să fie păstrat cu orice preț în forma actuală. Fiind deja în mijlocul unei localități, apa nu mai este de mult folosită ca vad de trecere sau adăpare pentru animale. În definitiv și parcul Cișmigiu din București este realizat peste fostul lac Cișmegiu. Între 1830 și 1854 lacul a fost secat și a fost chemat un peisagist renumit din Austria, care să transforme terenul în parc. Și la Bușteni se pot imagina astfel de măsuri compensatorii, de ex. realizarea unui parc cu apă pentru copii peste o parte din noul pasaj.

A doua propunere se referă la punerea cu adevărat în valoare a liniei de cale ferată deja modernizată București-Predeal. Prin trenuri dese în perioadele turistice și parcări Park&Ride (P+R). Cea mai importantă parcare: la Câmpina. Nu la București, ci la Câmpina. Atunci când DN1 tinde să devină prea plin, indicatoare electronice amplasate înainte de Câmpina avertizează șoferii și îi îndrumă către noua parcare de lângă gara din Câmpina. Aici, la fiecare 15 minute pot lua trenul spre Valea Prahovei.

ASCORO propune în total 8 proiecte. Iată proiectele descrise pe scurt:
2019-2020 – Achiziționarea (sau închirierea) a 20 de rame electrice noi de către CFR Călători. Trenuri cadențate la 15 minute pe ruta București-Ploiești-Predeal.
2020-2021 – Construirea a 3 mari parcări tip Park&Ride (P+R) în București, Ploiești și Câmpina, cu acces facil către peroanele la care opresc trenurile de la punctul 1.
2019-2021 – dezvoltarea DN1 în Bușteni, principalul punct de congestie actual: Construcția unui pasaj semi-îngropat neacoperit (CUT + NO COVER) pe actualul amplasament al Râului Prahova, pe o lungime de circa 5 km (evitând astfel integral Poiana Țapului și Bușteni).
2020-2022 – eliminarea punctelor de pe DN1 Comarnic – Predeal, în care vehiculele aflate în circulație ar putea fi nevoite să oprească (treceri de pietoni, intersecții, manevre de parcare ale altor vehicule, etc.)
2020-2022 – Pe măsura punerii în funcțiune a sistemului feroviar, interzicerea parcării pe unele străzi în stațiuni. Oprirea pe DN1 complet interzisă și împiedicată fizic prin parapeți sau borduri înalte. Taxe mari de parcare în orice alt loc, inclusiv în parcările private.
permanent – Transport în comun de calitate și flexibil (cu autobuze de mici dimensiuni) între gările din stațiuni și obiectivele turistice. Eventual soluții alternative, cum ar fi telegondole. Transport în comun gratuit pentru o zi pentru cei care sosesc cu trenul.
2021-2025 – Măsuri pe DN1a Cheia – Săcele – Brașov. Tunel de 2km în pasul Bratocea. Îndreptarea traseului între pasul Bratocea și Săcele și extinderea la drum 2+1. Drum nou Săcele – centura Brașov. În total reducerea timpului de tranzit cu aprox. 30 de minute și eliminarea serpentinelor.
2022-2042 – Realizarea etapizată a autostrăzii A3 Brașov – Ploiești, pornind de la Brașov spre Ploiești. Prima etapă: half-profile între Râșnov și Azuga, cu tunel în zona Pârâul Rece și astfel mutarea traficului din Predeal și de pe serpentinele Predeal – Timișul de Sus pe traseul nou.

Te-ar mai putea interesa și
UE analizează acordarea unei finanţări de 3,5 miliarde de euro Turciei pentru refugiaţi – surse diplomatice
UE analizează acordarea unei finanţări de 3,5 miliarde de euro Turciei pentru refugiaţi – surse diplomatice
Uniunea Europeană analizează acordarea unei finanţări de 3,5 miliarde de euro Turciei pentru ca aceasta să continue să găzduiască refugiaţi sirieni până în anul 2024, au declarat miercuri......
Polonezii de la Pesa vor livra 17 tramvaie în Craiova
Polonezii de la Pesa vor livra 17 tramvaie în Craiova
Ministerul Dezvoltării a finalizat procedura de licitație pentru cele 17 tramvaie noi pentru Craiova, a anunțat Lia Olguța ...
Iohannis cere urmărirea penală a fostului ministru al Energiei, Victor Grigorescu
Iohannis cere urmărirea penală a fostului ministru al Energiei, Victor Grigorescu
Președintele a transmis ministrului Justiției cererea de urmărire penală a lui Victor Grigorescu, fost ministru al Energiei ...
Cu stângul userist în dreptul justiției: Renunțarea la identitate
Cu stângul userist în dreptul justiției: Renunțarea la identitate
Ajunși în legislativ, pe un val de simpatie în urma campaniei fără penali în politica dâmbovițeană, liderii USR-PLUS ...