Soluţii pentru Centrala de la Cernavodă – Anunţ de la Guvern

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sursei citate, dragarea este intervenţia care se poate executa imediat şi care creează condiţiile, nu certitudinea, ca apa de la bifurcaţia Bala (Dunărea veche şi braţul Bala), azi repartizată 85% spre braţul Bala, 15% spre Dunărea veche, să poată fi echilibrată, scrie Agerpres.

„Dragarea unor canale de 30 de metri lăţime cu adâncimi de minim 2 metri va crea condiţii propice pentru ca un volum de apă mai mare să ajungă pe Dunărea veche, implicit spre Cernavodă. Acest lucru are un impact indirect pozitiv deoarece un volum mai mare şi o viteză mai mare vor reduce sau menţine nivelul de aluviuni de pe acest nou canal. Problema cea mai mare pentru dragaj în acest moment este nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic care pot opera în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic. De asemenea, nivelul scăzut al apelor face ca eventualele utilaje disponibile în Constanţa sau în alte zone ale Dunării să nu poate fi mobilizate pe braţul vechi al Dunării”, se arată în comunicat.

Zonele de interes pentru efectuare acestei operaţiuni sunt: bifurcaţie Dunăre canal CNE şi amonte canal CNE cu prioritate la km 305-306, km 308,5 km 312,5 – 315, km 322, km 327, km 342,5 (zona Bala).

„În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate şi ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe mal, pe malul stâng al fluviului. Barjele sunt dispuse astfel încât să producă un efect de deviere a curentului cât mai puternic către şenalul navigabil şi către zona prizei de apă a centralei şi a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Testul are rolul de a verifica în teren efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare – o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval aproape de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configuraţia poate fi ajustată sau retrasă oricând – este o intervenţie complet reversibilă. La debitele foarte scăzute de acum, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii şi protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării – un efect care se construieşte în timp – şi nu ridicarea imediată a nivelului apei”, notează Executivul.

Totodată, la Cernavodă, în aval de pod, urmează să fie construit un dig scurt de piatră, numit epiu, care porneşte de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri şi va fi vizibil deasupra apei. „Rolul lui este acela de a împinge apa către partea adâncă a fluviului – exact acolo unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră şi priza de apă a centralei nucleare. În plus, ajută zonele dragate să nu se umple la loc cu nisip şi, în timp, contribuie la formarea unei albii mai adânci şi mai stabile”, conform specialiştilor.

O altă soluţie este ca, în zona Canalului Dunăre Marea-Neagră, mai exact a canalului de aducţiune către bazinul de stocare al Centralei de la Cernavodă, se pot lua în calcul măsuri care să conserve apa necesară centralei şi prin pompaj să suplimenteze debitul necesar procesului de răcire, chiar şi în condiţiile în care nivelul apei de pe Dunărea veche va mai scădea.

„Această soluţie presupune instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular. Soluţia ar asigura un nivel mic dar suficient pentru ca răcirea reactoarelor şi depozitelor de material uzat să fie asigurată cu sistemele folosite acum. Amplasarea se execută rapid (maxim 1 zi) şi completate de pompe amplasate pe barjă sau pontoane plutitoare asigură nivelul şi debitul necesar centralei. Amplasarea acestora se va face pe canalul de aducţiune / priză racordat la Dunăre şi în spre est la canalul Dunăre Marea Neagră. În situaţii critice apa din canalul Dunăre Marea Neagră poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul”, subliniază sursa citată.

Pe lângă aceste măsuri, CNE Cernavodă are în rezervă echipamente (pompe, generatoare de mare putere şi instalaţii de răcire a apei) care pot asigura răcirea în condiţii optime a reactoarelor şi depozitelor de combustibil uzat chiar şi în condiţiile în care cu tot cu soluţia de baraj pe canalul de aducţiune debitul apei nu este suficient.

Astfel, în acest scenariu, în care nivelul apei pe Dunăre în zona Cernavodă ar fi de 1,05 metri, răcirea se va face în circuit închis cu aport de apă demineralizată rezultat din echipamentul de tratare al centralei care s-ar alimenta din puţuri subterane completate, dacă e cazul, de apă demineralizată stocată în depozite suplimentare în zona centralei (cisterne auto, pe cale ferată, sau autospeciale de stingere incendiu).

„Nivelul Dunării din această perioadă este cel mai mic debit din istoria documentată. Documentaţiile tehnice ale instituţiilor cu responsabilitate în supravegherea, amenajarea sau navigarea cursului Dunării prevăd cel mai prost scenariu al cotelor Dunării la intrarea în ţară (Baziaş) la cota 2.000 mc/s, cota de azi fiind în zona 1.300 mc/s. Cota medie anuală din luna august este de 3.900 mc/s. Debitul mediu anual la intrarea în ţară (Baziaş) este de 5.500 mc/s. Este important de notat în acest context că este dificil de anticipat hidraulica fluviului la cote extrem de scăzute, în condiţiile celui mai scăzut debit din prezent. Există posibilitatea ca, în condiţiile hidrologice date, unele dintre soluţii – de lucrări de dragaj sau construcţie epiu recomandate şi implementate – să nu genereze efectul dorit – acesta este motivul pentru care fiecare măsură este testată etapizat, măsurată şi, acolo unde este cazul, oprită sau înlocuită, iar soluţiile de rezervă sunt pregătite din timp”, se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii Guvernului precizează că aceste soluţii vor fi aplicate etapizat în următoarele săptămâni, în condiţiile în care cotele Dunării se află la un minim istoric de când se fac măsurători specifice.

Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă reuneşte: Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională „Apele Române”, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Administraţia Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica şi mediul universitar (Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti), cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi al specialiştilor din Ministerul Apărării Naţionale.

Comitetul funcţionează 30 de zile şi va prezenta un raport final cu soluţiile tehnice, calendarul de implementare şi sursele de finanţare, în jurul datei de 13 septembrie 2026.