Soluţii pentru reducerea risipei alimentare: Creşterea preţurilor, adoptarea unor reglementări fiscale, o lege anti-risipă

Reducerea risipei alimentare ar putea deveni realitate prin creşterea preţurilor la alimente, adoptarea unor reglementări fiscale, promovarea unei legi antirisipă, dar şi prin educarea populaţiei în vederea reducerii stocurilor de alimente, cumpărând produse de calitate în cantitate mică, decât produse de mai slabă calitate în cantitate mare, sunt concluziile Conferinţei "Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana!”, la care au participat ministrul Agriculturii, reprezentanţi ai industriei alimentare şi parlamentari, potrivit News.ro.
Economica.net - mar, 27 sept. 2016, 14:17
Soluţii pentru reducerea risipei alimentare: Creşterea preţurilor, adoptarea unor reglementări fiscale, o lege anti-risipă

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, consideră că atunci când preţurile la alimente vor avea o valoare reală, adică atunci când vor fi reduse subvenţiile, va fi redusă risipa.

„Să crescă preţul şi acolo se va ajunge, la creşterea preţurilor, ar putea ajuta la reducerea risipei. Dacă plăteşti preţul corect pentru un kilogram de carne, fără subvenţii, sigur vei gestiona mai bine cantităţile”, a spus ministrul.

Risipa alimentară poate fi redusă în România numai după adoptarea unor reglementări fiscale, susţine deputatul Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.

În privinţa gestionării deşeurilor, Săpunaru consideră că Parlamentul trebuie să aprobe urgent proiectul de lege pentru reducerea taxei pe ambalaje, înainte ca producătorii de alimente să dea faliment, victime ale unor decizii greşite sau rău-intenţionate.

La rândul lui, deputatul Florin Alexe a spus că, la nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 de milioane de tone/anual, circa 180 de kilograme pe cap de locuitor.

Alimentele aruncate în România reprezintă 2,55 la sută din totalul risipei la nivel UE. Deşi este una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu peste 40 la sută din locuitori în pragul sărăciei, România se află pe locul 10, la acest capitol, din cele 27 de ţări analizate de Eurostat, în anul 2015.

Deputatul Florin Alexe, iniţiatorul proiectului de lege anti-risipă, susţine că, din nefericire, risipa de hrană creşte de la an la an. Cifrele pe care le deţine de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care primeşte informări de la Protan, sunt îngrijorătoare, spune Alexe.

Spre exemplu, numai pentru un sub-produs, cantitatea de alimente distruse a crescut cu două milioane de kilograme, într-un singur an, de la 15 la 17 milioane de kilograme.

Legat de pierderile înregistrate în sectorul alimentar, deputatul Florin Alexe are o explicaţie clară: de vină este, în primul rând, infrastructura.

Proiectul legii anti-risipă poate avea succes doar dacă societatea, reprezentată de ONG-uri, şi industria (producători, distribuitori, retaileri) pot sta la aceeaşi masă şi pot conlucra în rezolvarea acestei situaţii, pentru reducerea reală a risipei alimentare, crede deputatul Florin Alexe.

Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, federaţie care grupează patronatele din industria alimentară, mari firme procesatoare, autohtone şi multinationale, spune că orice român trebuie să ştie că nu trebuie să mănânce decât atât cât are nevoie.

„În România se fac valuri pe risipa alimentară şi cum se poate recupera un produs alimentar în utlima zi de valabilitate. Eu nu cred în ea. Recuperarea în ultimele zile de valabilitate este o modalitate de a nu arunca ceva în clipa aceea, ci un pic mai târziu. Produsele de origine animală sunt produse cu probleme, iar în ultima zi de valabilitate deja riscul este mare. Legea interzicei să dai în consum colectiv aceste produse. Nu faci decât un singur lucru, iei din consumul colectiv, nu mai aruncă magaziunul şi aruncă consumatorul. Orice produs îl dai gratis sau cu reducere de preţ dramatică va naşte tentaţii, se dă gratis se dă ieftin, hai să iau şi eu. Cât? Cât pot. Dacă reclama se face pe calitatea produsului este foarte bine, dar ea se face pe preţ , cinci la preţ de două”, a declarat Minea.

El a adăugat că a face stoc înseamnă a face risipă şi că pătura socială care aruncă cea mai multă mâncare este a populaţiei sărace.

„Oamenii iau mult. A face stoc este tot risipă. Orice om ar putea mânca la acelaşi preţ şi mult mai bine, dacă ar mânca strict cât îi este necesar şi dacă nu s-ar lăcomi la cantităţi pe care nu le mănâncă. 500 de grame de produs cu 50 de grame de carne fac burta mai mare, dar nu sunt sătul. Atunci, un produs de calitate în cantiatate optimă s-ar putea să fie mai ieftin decât un produs de calitate slabă mâncat cu kilogramele. Dacă s-ar face un studiu, s-ar putea vedea că pătura socială care aruncă cea mai multă mâncare este cea a populaţiei sărace. Pentru că ei sunt primii care merg la astfel de promoţii. Grăsimea animală este mai bună decât grăsimea vegetală, dar asta nu se spune. Carnea este necesară, brânzeturile sunt necesare. Priviţi eticheta, cu cât lista de ingredienţi este mai lungă, produsul este mai ieftin. Cu cât lista de ingredienţi este mai scurtă, prodiusul este mai bun. Nu E-urile sunt riscul, ci aditivii”, a conchis Minea.

Conferinţa „Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana!” s-a desfăşurat, la Romexpo, în deschiderea expoziţiei internaţionale pentru industria de ambalaje Pack Expo, care are loc în perioada 27-30 septembrie.

Propunerile legislative şi oportunităţile de acţiune în privinţa reducerii risipei alimentare în sectoarele public, privat, ONG, în cadrul lanţului de producţie, aprovizionare, distribuţie şi vânzare au fost câteva dintre subiectele discutate de participanţi.

Te-ar mai putea interesa și
Călin Costinaș, Deputy CEO Profi: Cumpărătorul român a devenit mult mai atent. Nu mai cumpără slogan și cumpără informații concrete
Călin Costinaș, Deputy CEO Profi: Cumpărătorul român a devenit mult mai atent. Nu mai cumpără slogan și cumpără ...
Pandemia de Covid-19 a adus o schimbare de comportament în rândul clienților supermarket-urilor, care acum sunt mai atenți, mai exigenți cu timpul lor și doresc transparență în relația cu......
Roxana Capătă, Ford: Acum, prioritatea noastră este să oferim clienților termene de livrare optimizate și realiste INTERVIU
Roxana Capătă, Ford: Acum, prioritatea noastră este să oferim clienților termene de livrare optimizate și realiste ...
Roxana Capătă, Acting Manging Director Ford România, a explicat într-un interviu acordat Economica.net care sunt implicațiile ...
Bruxelles-ul sugerează formarea unei datorii comune a Uniunii Europene pentru ajutarea Ucrainei, idee care însă e privită cu reticență de statele membre
Bruxelles-ul sugerează formarea unei datorii comune a Uniunii Europene pentru ajutarea Ucrainei, idee care însă e privită ...
Comisia Europeană a sugerat miercuri opţiunea constituirii unei noi datorii comune în cadrul UE, de data aceasta pentru ...
BEI și FEI vor oferi sprijin României pentru consolidarea investițiilor făcute prin intermediul Facilității pentru Recuperare şi Rezilienţă
BEI și FEI vor oferi sprijin României pentru consolidarea investițiilor făcute prin intermediul Facilității pentru ...
Noua investiţie pentru îmbunătăţirea finanţării afacerilor, acţiunilor climatice şi a investiţiilor digitale în ...