1EUR = 4.8278 RON | Bucureşti 25 º

News

Dosarul FNI: Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat definitiv la opt ani închisoare. 13 mil. dolari i-au fost confiscaţi

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv marţi de judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti la opt ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, în dosarul prăbuşirii FNI.

21 feb, 2017 | Agerpres

Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de Parchet şi a mărit pedeapsa aplicată lui Vîntu de la şase ani şi patru luni, cât primise la Tribunalul Bucureşti în februarie 2015, la opt ani închisoare.

În schimb, instanţa a dispus achitarea lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru infracţiunea de delapidare.

CAB a mai decis confiscarea specială de la Vîntu a sumelor de 13.740.363 lei (5.529.321 dolari) şi 7.289.406 dolari, în echivalentul în lei la cursul BNR, fiind menţinut sechestrul asigurător până la concurenţa acestor sume.

Decizia este definitivă.

În prezent, Vîntu se află în închisoare, unde execută o pedeapsă de şase ani şi două luni, primită într-un alt dosar legat de falimentarea companiei Petromservice.

Pe 24 septembrie 2012, Vîntu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi instigare la delapidare în dosarul prăbuşirii Fondul Naţional de Investiţii (FNI).


Acest dosar a avut ca fundament de plecare cercetările efectuate de organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii, Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS).


Procurorii susţin că, în urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au stabilit punctele de convergenţă, care se situează pe următoarele paliere: activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului 'Gelsor' (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Sorin Ovidiu Vîntu.

Parchetul mai arăta că analiza actelor acestor dosare a evidenţiat că faptele au fost cercetate în dosare separate, ceea ce a condus 'la ignorarea aspectelor temporale şi de cauzalitate ale acestora, precum şi a congruenţelor evidente între modalităţile de acţiune şi persoanele învinuite/inculpate'.

De asemenea, s-a evidenţiat faptul că obiectul cercetărilor s-a limitat la palierul administrativ al Grupului Gelsor, 'fără o contextualizare a acţiunilor/inacţiunilor celor în cauză, ignorând cronologia faptelor şi beneficiarul final al fondurilor financiare obţinute în mod ilicit, prin fragmentarea succesivă a dosarelor şi neevidenţierea atribuţiilor decizionale exercitate de către Vîntu'.

Probele administrate în cauză au relevat că Sorin Ovidiu Vîntu, în perioada premergătoare prăbuşirii FNI, decembrie 1999 - martie 2000, l-a determinat cu intenţie pe Nicolae Popa, care avea calitatea de preşedinte-director general la SC Gelsor SA şi director executiv la SC SOV Invest SA, să delapideze din patrimoniul FNI sumele de 112.289.316.546 lei şi diferenţa de 25.114.313.560 lei, rezultată din creşterea în timp, nereală, a valorii unităţii de fond, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale instigării la infracţiunea de delapidare.

Parchetul General arăta că Vîntu a acţionat cu intenţie directă calificată prin scop, sumele de bani delapidate fiind folosite în interesul său, intenţia acestuia rezultând din derularea temporală a faptelor, dar şi din acţiunile sale.

Astfel, după ce la data de 10 decembrie 1999 în carnetul de investitor al lui Nicolae Popa au fost subscrise 1.758.461 unităţi de fond pentru o sumă de 117.289.348.700 lei corespunzătoare unei valori a unităţii de fond de 66.700 lei, în contul acestor subscrieri s-a depus în numerar suma de 5.000.032.100 lei, echivalentul a 74.963 unităţi de fond.

Restul de subscrieri în număr de 1.683.498 unităţi de fond, în sumă de 112.289.316.546 lei, nu se regăsesc ca fiind încasate.

Sumele de bani răscumpărate de pe carnetul de investitor respectiv au fost utilizate în întregime de Vîntu pentru achiziţionare de imobile, retrageri de numerar sau pentru activităţile curente ale societăţilor aflate în coordonarea sa, deşi acesta cunoştea faptul că nu a subscris sumele necesare pe acest carnet în vederea răscumpărării, indicau procurorii.


Probele administrate au evidenţiat că în data de 16 decembrie 1999 se răscumpără un număr de 108.585 unităţi de fond, în valoare de 7.400.067.750 lei, contravaloarea acestora fiind virată în contul lui Vîntu.

Tot pe 16 decembrie 1999, din contul lui Vîntu se fac două plăţi, reprezentând 6 miliarde lei, respectiv 1.343.775.000 lei.

În data de 22 decembrie 1999 se răscumpără un număr de 146.735 unităţi de fond (în valoare de 9.999.990.250 lei) şi 40.352 unităţi de fond (în valoare de 2.749.988.800 lei), contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la PATER SA pe numele lui Vîntu.

De asemenea, pe 1 februarie 2000 se răscumpără un număr de 260.545 unităţi de fond, în valoare de 20.004.645.100 lei contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele SC Gelsor SA (acţionar majoritar al societăţii la acea dată era Sorin Ovidiu Vîntu - 93%). În aceeaşi zi, din acest cont se face un virament de aceeaşi valoare în contul lui Vîntu.

Operaţiuni similiare au loc pe 2 februarie 2000 (se răscumpără un număr de 260.425 unităţi de fond, în valoare de 19.995.431.500 lei), 24 februarie 2000 (se răscumpără 795.205 unităţi de fond, în valoare de 65.000.056.700 lei), 1 martie 2000 (se răscumpără 603.545 unităţi de fond, în valoare de 50.377.901.150 lei), 3 martie 2000 (se răscumpără 599.943 unităţi de fond, în valoare de 50.077.242.210 lei), toţi aceşti bani fiind viraţi în conturile lui Vîntu.

Ulterior, pe 16 martie 2000, Nicolae Popa a răscumpărat de pe carnetul nr. 40.102.000486 unităţi de fond FNI în valoare de 10.019.019.750 lei, din care 10.000.086.622 lei au fost viraţi de către SOV Invest-FNI în contul lui Vîntu deschis la BRS.

În data de 28 martie 2000 se răscumpără un număr de 110.559 unităţi de fond, în valoare de 10.022.173.350 lei, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB, iar pe 29 martie 2000 se răscumpără alte 22.101 unităţi de fond, în valoare de 2.003.455.650 lei.

Pe de altă parte, arăta Parchetul, pentru o perioadă de timp, prin acţiunile sale comise după prăbuşirea FNI, respectiv până în luna aprilie 2003, Sorin Ovidiu Vîntu a tăinuit sumele de bani delapidate de Nicolae Popa, pentru ca apoi să-l favorizeze, deşi cunoştea faptul că acesta fusese condamnat la închisoare.

'Analiza coroborată a probelor demonstrează însă că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de delapidare de către condamnatul Popa Nicolae şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestei infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi. De asemenea, probele administrate în cauză au relevat că Vîntu Sorin Ovidiu, după luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 lei, echivalentul a 6.765.234 USD la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor la Fondul Naţional de Investiţii, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prev. de art.23 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002, cu modificările şi completările ulterioare', mai spuneau procurorii.

De asemenea, Parchetul susţinea că analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi.


'Este de domeniul evidenţei faptul că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei şi a acceptat faptul că prin acţiunile sale va contribui la ascunderea infracţională a sumelor de bani devalizate din Fondul Naţional de Investiţii - FNI, în scopul îmbogăţirii fără justă cauză. Este evident, deoarece stabilirea poziţiei subiective a învinuitului Vîntu Sorin Ovidiu rezultă cu prisosinţă din derularea faptelor şi identificarea principalului şi adevăratului beneficiar al sumelor fraudate din Fondul Naţional de Investiţii', mai afirmau procurorii.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO