S&P avertizează că șocurile provocate de scumpirea petrolului ar putea afecta ratingurile țărilor din Europa Centrală și Est, inclusiv al României, care e pe muchie

Cele şapte economii incluse în raport: Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia (CEE5), Serbia şi Turcia, reprezintă un PIB combinat de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, o economie aproximativ de mărimea Japoniei.

În scenariul de bază al S&P, cotaţia barilului de petrol Brent va fi în medie de 80 de dolari în 2026 şi va scădea la 65 de dolari în 2027, astfel încât efectul negativ asupra ratingurilor suverane din CEE pare gestionabil.

În scenariul de stres (cotaţia barilului de petrol Brent va fi de 130 de dolari în 2026 şi va scădea la 100 de dolari în 2027), economiile consumatoare de energie şi dependente de importurile de energie vor fi probabil cele mai lovite, efectul depinzând de disponibilitatea rezervelor de capital şi de răspunsurile autorităţilor.

S&P atribuie României un rating „BBB minus”, cu perspectivă negativă, prima treapăt peste junk, nerecomandat investițiilor. Previziunile anterioare ale agenţiei indicau pentru România o rată a inflaţiei de 6,8% în 2026, 3,5% în 2027 şi 3% în 2028. Deficitul de cont curent ca procent din PIB era estimat la 6,6% în 2026, 5,9% în 2026 şi 5,8% în 2028, în timp ce deficitul bugetar ca procent din PIB era prognozat la 6,4% în 2026, 5% în 2026 şi 4,8% în 2028. Creşterea economiei urma să se situeze la 0,7% anul acesta, 2,3% anul viitor şi 2% în 2028.

În scenariul de bază al S&P, în care cotaţia barilului de petrol Brent va fi în medie de 80 de dolari în 2026 şi va scădea la 65 de dolari în 2027, România ar avea o rată a inflaţiei de 7,3% în 2026, 4,5% în 2027 şi 3,8% în 2028. Deficitul de cont curent ca procent din PIB ar urma să se situeze la 7% în 2026, 6% în 2026 şi 5,7% în 2028, în timp ce deficitul bugetar ca procent din PIB era prognozat la 6,5% în 2026, 5,5% în 2026 şi 4,5% în 2028. Creşterea economiei urma să se situeze la 0,2% anul acesta, 2,7% anul viitor şi 2,3% în 2028.

În scenariul de stres, unde cotaţia barilului de petrol Brent va fi de 130 de dolari în 2026 şi va scădea la 100 de dolari în 2027, România ar avea o rată a inflaţiei de 9% în 2026, 6% în 2027 şi 4% în 2028. Deficitul de cont curent ca procent din PIB ar urma să se situeze la 8,2% în 2026, 7,4% în 2026 şi 7,3% în 2028, în timp ce deficitul bugetar ca procent din PIB era prognozat la 7,7% în 2026, 6,5% în 2026 şi 6% în 2028. Economia ar urma să înregistreze un declin de 1% anul acesta, urmând să crească la 2,5% anul viitor şi 2% în 2028.

Săptămâna aceasta, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai a urcat cu până la 4%, la aproape 117 dolari, după ce în ianuarie era sub 60 de dolari.

Dacă preţurile gazelor naturale ajung aproape de nivelul de vârf din 2022, ceea ce nu este parte a scenariilor privind energia, efectele negative asupra economiilor CEE şi presiunile asupra ratingurilor vor fi mai ample şi mai pronunţate, avertizează S&P.

Efectele scenariului de stres privind petrolul asupra ratingurilor suverane din CEE sunt neliniare şi depind de disponibilitatea rezervelor de capital şi de răspunsurile autorităţilor. Cele cu o capacitate internă semnificativă de generare a energiei, cum ar fi România, sau cu un mix semnificativ de cărbune, de exemplu Polonia, s-ar putea confrunta cu implicaţii macroeconomice mai puţin pronunţate. În cazul României, totuşi, creşterea mai slabă a PIB-ului şi a veniturilor fiscale ar putea reduce sprijinul politic pentru consolidarea fiscală.

Cele mai lovite vor fi probabil economiile consumatoare de energie şi dependente de importurile de energie, inclusiv Turcia, Ungaria şi Slovacia. Ratingurile S&P atribuite Ungariei şi Slovaciei au deja perspective negative, reflectând parţial riscurile la adresa finanţelor publice de pe urma expunerii ridicate la volatilitatea preţurilor materiilor prime.

Spre deosebire de Ungaria şi Slovacia, unde rata de economisire este ridicată, poziţia balanţei de plăţi a Turciei va fi afectată sever în scenariul sever. Inflaţia ridicată, încrederea fragilă a cetăţenilor în moneda naţională şi rezervele valutare modeste al Băncii Naţionale pun presiune pe ratingul relativ scăzut „BB minus” atribuit Turciei.