S&P Global a menținut ratingul României la ”BBB-/A-3”, cu perspectivă stabilă

Analiştii S&P subliniază faptul că economia României a înregistrat o creştere puternică în prima jumătate a anului (cu un avans de 5,7% în ritm anual), în pofida războiului din Ucraina, dar se aşteaptă ca ritmurile de creştere să se reducă în următoarele trimestre. În plus, inflaţia ridicată va afecta veniturile disponibile, limitând consumul privat, un motor important de creştere în ultimii ani. Având în vedere strategia de consolidare a Guvernului, analiştii S&P cred că noile stimulente fiscale către sectorul privat se vor modera, ceea ce va afecta cererea internă în anul următor.

Conform estimărilor S&P, creşterea reală a PIB-ului în România se va moderna până la aproximativ 4% în perioada 2023-2025, comparativ cu una de aproape 6% în 2021-2022, pe măsură ce revenirea cererii după pandemie va dispărea, iar inflaţia ridicată, cel puţin pe termen imediat, va limita avansul consumului. Cu toate acestea, analiştii S&P se aşteaptă ca intrările mari de fonduri de la UE să susţină activitatea economică.

„În perioada 2023-2025, credem că dezvoltarea economică a României va depinde semnificativ de executarea investiţiilor finanţate de UE”, subliniază analiştii de la S&P.

De asemenea, deficitul de cont curent al României ar urma să treacă de 8% din PIB în acest an, cel mai ridicat nivel de după 2008, dar S&P se aşteaptă să scadă începând din 2023 pe măsură ce se va modera cererea internă, unul dintre motive fiind şi planurile de consolidare fiscală ale Guvernului. Creşterea mare a PIB-ului nominal va sprijini moderarea deficitelor fiscale, ceea ce va ajuta la menţinerea datoriei guvernamentale sub 50% din PIB.

„Alţi factori care sprijină ratingul Românei sunt continuarea accesului la finanţarea externă, în pofida condiţiilor dificile de pe piaţă, împreună cu beneficiile care decurg din calitatea de ţară membră a UE, care constituie o ancoră de politică importantă şi este un element benefic pentru cadrul instituţional”, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare.

Perspectiva „stabilă” asociată ratingurilor României ia în calcul riscurile economice care decurg de pe urma conflictului din Ucraina, în principal sub forma exploziei inflaţiei şi evoluţiilor economice negative în rândul principalilor parteneri comerciali ai României, precum şi nivelul ridicat al deficitului fiscal şi deficitului de cont curent, în raport cu rezervele oferite de nivelul încă modest al datoriei externe şi datoriei guvernamentale, precum şi de viitoarele transferuri de la UE.

„Ne aşteptăm ca angajamentele asumate în cadrul Mecanismului european de revenire şi rezilienţă să continue să ancoreze angajamentul autorităţilor faţă de reformele politice şi consolidarea fiscală”, subliniază S&P Global Ratings.

Agenţia de evaluare financiară avertizează că ar putea coborî ratingurile României în următorii doi ani dacă eforturile de consolidare fiscală pe termen mediu ale Guvernului se vor dovedi insuficiente şi nu vor reuşi să reducă deficitele sub 4% din PIB, sau în situaţia în care costurile de finanţare ale Guvernului vor creşte peste aşteptări.

În sens invers, ratingurile suverane ale României ar putea fi îmbunătăţite dacă România va înregistra un ritm mare de creştere economică, în tip ce deficitul de cont curent şi deficitul fiscal se vor reduce, ceea ce sugerează o îmbunătăţire a capacităţii productive a economiei româneşti.

La începutul acestei luni, şi agenţia Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiţii).

Citește și: