Spania și Portugalia cer Comisiei Europene să prezinte propunerea privind noile norme bugetare ale blocului comunitar

Miniştrii de Finanţe din UE dezbat cum să adapteze cadrul bugetar la noua realitate a datoriei publice imense şi a investiţiilor masive necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.

„Solicităm CE să prezinte, cât mai curând posibil, proiectul de lege care să ne permită să ajungem la un acord în semestrul doi din 2023”, a afimat Calvino, la o conferinţă de presă cu ministrul de Finanţe din Portugalia, Fernando Medina.

„Atât Spania, cât şi Portugalia sunt un exemplu, în sensul că printr-o politică fiscală responsabilă, cu justiţie socială şi implementarea unor politici structurale moderne, gestionăm reducerea rapidă a deficitului şi a datoriei publice ca procent din PIB”, a adăugat Calvino.

Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus.

În septembrie, Fondul Monetar Internaţional a propus ca fiecare stat membru UE să aibă un ritm diferit de reducere a datoriei.

„Viteza şi ambiţia ajustărilor fiscale vor fi legate de nivelul riscurilor financiare”, se arată în propunerea FMI.

Nivelul riscului ar trebui stabilit printr-o analiză sustenabilă a datoriei, cu o metodologie comună, dezvoltată de un nou şi independent Consiliu Fiscal European sau de adjuncţii miniştrilor de Finanţe ai UE, grupaţi în Comitetul economic şi financiar (CEF) al blocului comunitar.

„Ţările cu un risc fiscal mai ridicat ar trebui să conveargă spre un sold bugetar zero sau pozitiv, în următorii trei-cinci ani. Statele cu un risc fiscal mai scăzut şi un nivel al datoriei sub pragul de 60% din PIB ar trebui să aibă mai multă flexibilitate, dar încă trebuie să ia în considerare riscurile când îşi fac planuri”, apreciază FMI.

Sursa foto: Flickr