„Spargerea” CNADNR, la loc comanda. CNIR, compania fantomă de autostrăzi, cu salarii de 30.000 lei pentru directori, ar putea fi desfiinţată

Proiectul Ordonanţei de Urgenţă 55/2016, care a spart Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), ar putea fi respins în Parlament, au spus pentru ECONOMICA.NET surse din cadrul CNAIR.

„OUG 55/2016 este greşită fundamental. Ea a fost emisă de fostul Guvern, dar trebuie aprobată de Parlament. Înţeleg că undeva în februarie e votul de respingere pe ordonanţă. Azi, spre exemplu, CNIR este o companie fantomă, fără angajaţi, unde este doar un director general, cu un Consiliu de Administraţie, care cheltuie aiurea nişte zeci de mii de euro pe lună”, au menţionat sursele citate.

De asemenea, în urma respingerii OUG 55/2016 în Parlament, CNAIR va redeveni CNADNR.

Semnalul că autorităţile s-au răzgândit asupra spargerii CNADNR este dat chiar de către ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

El a declarat recent că existenţa Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere blochează CNAIR în scoaterea la licitaţie de noi proiecte.

„Este prioritară luarea unei decizii în privinţa Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR), pentru că aceasta nu este funcţională şi blochează scoaterea la licitaţie de noi proiecte de investiţii”, a declarat, vineri, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, după dezbaterile pe proiectul de buget pe 2017 al ministerului de resort, din comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului.

Ministrul Transporturilor a remarcat că CNIR nu este populată, deşi este o structură impresionantă, cu salarii foarte mari.

Ce probleme are super-compania de autostrăzi a lui Cioloş?

Înfiinţarea noii companii pentru autostrăzi a generat controverse puternice, în special în privinţa salariilor mari. Un director CNIR, de exemplu, poate să câştige, brut, 36.000 de lei pe lună, adică 27.000 de lei net, potrivit calculelor ECONOMICA.NET pe baza grilei de salarizare.

Grupul de Iniţiativă pentru Restructurare şi Reprofesionalizare (GIRR) din cadrul Companiei de Drumuri a criticat această Ordonanţă încă din momentul lansării proiectului.

O estimare GIRR arăta că desfacerea CNADNR în două societăţi urma să scoată din buget 60 de milioane de euro.

„Cum să aruncăm 12 milioane de euro pentru capitalul social al acestei companii şi apoi, pentru susţinerea unei companii cu 400 de oameni, încă 45 de milioane de euro? Faceţi dumneavoastră calcule şi o să vedeţi că ne apropiem de 60 de milioane de euro”, declara în septembrie anul trecut Alin Goga, consilier juridic în CNADNR şi membru GIRR, potrivit Digi24.

Mai mult, membrii GIRR susţin că textul proiectului conţine ambiguităţi, se suprapun responsabilităţile celor două companii şi nu există o delimitare clară a sarcinilor în cazul unor proiecte ca autostrada Sibiu – Piteşti.

De asemenea, nu este clarificat regimul juridic al exproprierilor pentru terenurile pe care urmează să fie construite autostrăzi. Odată cu înfiinţarea CNIR, exproprierile urmau să fie realizate prin noua companie, deşi CNAIR are încă asemenea atribuţii.

Reprezentanţii GIRR au mai vorbit şi despre ajutor de stat mascat. „Obligativitatea vărsării unui procent lunar de 15% din veniturile CNAIR către CNIR este, în opinia noastră, de natură să limiteze drastic „spaţiul” de manevră fiscal al CNAIR, putând fi considerat şi ca un ajutor de stat mascat, prin utilizarea unor fonduri ale unei societăţi pentru finanţarea unei alte societăţi la care nu este acţionar şi cu care nu are nicio legătură funcţională sau legală, fiind în mod evident două entităţi COMPLET separate”, au conchis aceştia.

În noiembrie anul trecut, fostul ministru al Transporturilor, Sorin Bușe, l-a numit pe Valentin Robert Urlan în funcţia de director general al CNIR. De asemenea, a numit și membrii Consiliului de Administrație: Alina Burlacu (expertiza în proiecte și legislație de drumuri și poduri), Daniela Șchiopu (economic), Mădălina Stoian (mediul academic), Victor Giosan (finanțe publice), Bogdan Pușcaș (achiziții publice), Mihaela Ruscior (juridic), Gheorghe Știrbu (mediul de afaceri).

CNIR urma să preia următoarele proiecte:

1. Modernizare Centura Sud Bucureşti;
2. Realizare ring II Centura Sud Bucureşti;
3. Realizare autostradă Sibiu – Piteşti;
4. Realizarea autostradă Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni;
5. Realizare drum expres Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani.