Spitalele au cumpărat aceleaşi medicamente de la aceiaşi furnizori, la preţuri diferite – Curtea de Conturi

În două programe naţionale gestionate de Ministerul Sănătăţii în perioada 2012-2014, spitalele din ţară au cumpărat aceleaşi medicamente şi materiale sanitare de la aceiaşi furnizori, însă la preţuri diferite, uneori diferenţele de preţ de la o unitate la alta ajungând şi la 60%. De vină - Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate care nu a controlat implementarea programelor naţionale, deşi avea această atribuţie. 
Cristina Şomănescu - mar, 26 apr. 2016, 09:11
Spitalele au cumpărat aceleaşi medicamente de la aceiaşi furnizori, la preţuri diferite - Curtea de Conturi

În 2015, Curtea de Conturi a auditat modul în care Ministerul Sănătăţii a fundamentat necesarul de fonduri şi a coordonat, monitorizat şi controlat modul de derulare şi implementare în perioada 2012-2014 a programului naţional de diabet zaharat şi programului naţional de tratament pentru boli rare. 

De asemenea, Curtea de Conturi a evaluat modul în care CNAS şi 21 de CJAS-uri din ţară au fundamentat necesarul de fonduri şi au respectat principiile de legalitate, economicitate, eficienţă în utilizarea fondurilor alocate în perioada 2012-2014 pentru achiziţia de medicamente în cadrul programului naţional de diabet zaharat, programului naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare, programului naţional de ortopedie şi programului naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică.

Iată concluziile auditului Curţii de Conturi făcute publice recent:

În ceea ce priveşte derularea programelor naţionale de sănătate în perioada 2012-2014, Curtea de Conturi atrage atenţia că Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate nu a analizat şi nici nu a justificat în rapoartele anuale costurile de achiziţie a medicamentelor şi materialelor sanitare care variază semnificativ de la o unitate sanitară la alta.

Spitalele din ţară au achiziţionat medicamente şi materiale sanitare prin proceduri de achiziţie diferite – de la achiziţia directă până la achiziţia publică deschisă – ceea ce a condus la cumpărarea de către spitale a aceluiaşi medicament de la acelaşi furnizor, însă la preţuri diferite.

Astfel că, unităţile sanitare care au cumpărat medicamente şi materiale sanitare prin licitaţie deschisă au obţinut, de regulă, un preţ de achiziţie mai mic decât spitalele care au cumpărat prin alte proceduri de achiziţie, respectiv cumpărare directă, cerere de ofertă online sau negociere fără publicarea unui anunţ, arată raportul Curţii de Conturi. 

Spre exemplu, în cadrul Programului de diagnostic şi tratament pentru boli rare – sindrom de imunodeficienţă primară, unităţile sanitare au cumpărat medicamente de la acelaşi furnizor cu diferenţe de preţ de până la 60% între preţul cel mai mic, de 706 lei, oferit de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov şi preţul cel mai mare, de 1.166 lei, oferit de Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău.

Curtea de Conturi a găsit aceleaşi disfuncţionalităţi şi în cadrul Programului de diabet zaharat: spitalele au achiziţionat consumabile pentru pompele de insulină de aceeaşi marcă/tip la preţuri diferite, de la acelaşi furnizor

În perioada 2012-2014, Corpul de Control, Serviciul Audit Public din cadrul Ministerului Sănătăţii şi nici Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate nu au controlat implementarea programelor de sănătate auditate – Programul naţional de diabet zaharat şi Programul naţional de boli rare – ,deşi Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate avea tocmai această atribuţie, atrage atenţia Curtea de Conturi.

Finanţarea de către Ministerul Sănătăţii a programelor de sănătate s-a efectuat la nivelul cererilor de finanţare, fără să monitorizeze şi controleze stocurile de medicamente şi materiale sanitare aflate în gestiunea spitalelor, se arată în auditul Curţii de Conturi. 

Concret, din analiza situaţiilor privind consumurile anuale de medicamente necesare derulării Programului naţional de diabet zaharat, precum şi a stocurilor existente la unităţile sanitare la începutul anilor 2012-2013 (perioada în care s-a derulat acest program la Ministerul Sănătăţii), a rezultat faptul că la fundamentarea bugetului, Ministerul Sănătăţii nu a avut în vedere şi stocurile iniţiale de materiale sanitare (consumabile aferente pompelor de insulină) ale spitalelor, ci numai costul estimativ pentru achiziţionarea acestora şi numărul pacienţilor cu pompe de insulină, ceea ce a condus la achiziţionarea de către spitale a medicamentelor şi materialelor sanitare peste necesarul real.

Curtea de Conturi arată că la sfârşitul perioadei 2012-2014, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Focşani şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi au înregistrat stocuri însemnate de materiale sanitare – consumabile pentru pompele de insulină, iar următoarele spitale aveau stocuri de medicamente din cadrul Programului de diagnostic şi tratament boli rare: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Institutul de Gastroenterologie – Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Județean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi.

Aceleaşi nereguli găsite şi la CNAS

La stabilirea volumului bugetului alocat derulării programelor naţionale de sănătate auditate, precum şi la repartizarea acestuia către Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a luat în calcul valoarea medicamentelor aflate în stoc la unităţile sanitare, ceea ce a condus la o alocare nejustificată şi o utilizare ineficientă a fondurilor alocate.

CNAS a repartizat bugetul alocat derulării programelor naţionale de sănătate către Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate numai în funcţie de numărul de bolnavi estimaţi să fie trataţi în unităţile sanitare şi de nivelul costului mediu pe bolnav tratat pe an, indicator al cărui nivel a fost stabilit pentru anul 2014 prin Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 190/2013 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2013 si 2014, cu modificările și completările ulterioare.

Curtea de Conturi arată că nefundamentarea bugetului alocat Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi repartizarea acestuia fără ca CNAS să aibă în vedere stocurile de medicamente existente la sfârşitul anului precedent au creat posibilitatea spitalelor să cumpere medicamente peste necesarul real, cu riscul depăşirii termenului de valabilitate a medicamentelor şi materialelor sanitare neutilizate.

Te-ar mai putea interesa și
Se schimbă „Rabla pentru Electrocasnice”. Cât vor fi voucherele
Se schimbă „Rabla pentru Electrocasnice”. Cât vor fi voucherele
RABLA ELECTROCASNICE APRILIE 2021 - Ministerul Mediului a elaborat un proiect de ordin care modifică programul “Rabla pentru electrocasnice”, principala modificare fiind că banii se acordă în......
Peste 9.300 de europeni au rezervat Dacia Spring în doar trei săptămâni
Peste 9.300 de europeni au rezervat Dacia Spring în doar trei săptămâni
Dacia a anunțat astăzi că numărul precomenzilor pentru modelul Spring, primul vehicul electric al mărcii, a urcat la ...
Europol: Criminalitatea organizată se extinde rapid în toate zonele UE. Ameninţarea nu a fost niciodată atât de mare
Europol: Criminalitatea organizată se extinde rapid în toate zonele UE. Ameninţarea nu a fost niciodată atât de mare
Criminalitatea organizată se extinde în toate zonele Uniunii Europene, iar ameninţarea pentru UE şi cetăţenii săi ...
ANRE: Investiţii totale de peste 1,6 miliarde de lei în reţelele de gaze, pentru anul 2021
ANRE: Investiţii totale de peste 1,6 miliarde de lei în reţelele de gaze, pentru anul 2021
Operatorii de transport şi distribuţie a gazelor naturale vor realiza investiţii totale de peste 1,6 miliarde de lei aferente ...