Firmele se vor putea împrumuta fără mari griji de la fondurile mutuale, potrivit unui proiect de normă ASF

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fondurile mutuale de investiţii vor putea deţine bilete la ordin în valoare de până la 15% din activele lor, potrivit  unui proiect de normă pus în discuţie publică de Autoritatea de  Supraveghere Financiară (ASF).

Cele 66 de fonduri româneşti mutuale (deschise, cu emisiune continuă de titluri) au active totale de active de aproape 11 miliarde de lei în contul a aproape 260.000 de investitori. Cel mai mare fond este Erste Bond Flexible RON (fost BCR Obligaţiuni) cu active de aproape 44,5 de miliarde de lei.

Astfel, mai mult de un miliard de lei ar putea intra pe piaţa  creditelor din România, prin intermediul biletelor la ordin.

Fondurile închise de investiţii au la rândul lor active de aproape o jumătate de miliard de lei. Fondurile închise de investiţii vor putea face plasamente în bilete la ordin, până când acestea ating ponderi de până la 35% din totalul valorii activelor lor.

Biletul la ordin este un efect comercial, un titlu de debit prin care o persoană se obligă să plătească o sumă de bani, la o anumită scadenţă, unei alte persoane, sau altcuiva, la ordinul acesteia.

Biletul la ordin este o recunoaştere de către debitor a datoriei faţă de creditorul său. La scadenţă, biletul la ordin devine titlu executoriu.

Lucrurile se complică atunci când biletul la ordin este avalizat, adică datoria este transferată altui debitor.

Tocmai din cauza expunerii la riscuri greu de controlat, în primii ani de dezvoltare a pieţei, Autoritatea de profil a interzis fondurilor mutuale să facă plasamente în bilete la ordin.

Acum, debitorii pot să nu dea banii înapoi, iar gaura va fi acoperită din banii societăţii de administrarea fondului. 

ASF prevede, în proiectul său de normă, ca societatea de administrare a fondurilor creditoare să acopere debitul din resursele proprii dacă biletul la ordin nu este onorat la termen.

Biletele la ordin trebuie încasate în cel mult 10 zile de la scadenţă, dar termenul se poate prelungi la 6 luni „în cazuti excepţionale”, dacă este notificat la ASF.

Prelungirea poate fi binevenită pentru Consiliul de administraţie sau Consiliul de Supraveghere al societăţii de administrare a fondului de investiţie.

În cazul în care biletul la ordin nu este plătit de debitor, consilul de administraţie va completa „din fondurile/sursele lor proprii” contravaloarea sumelor neîncasate, căci ele vor fi evaluate la 0 în averea fondului.

Consiliile de administraţie au libertatea de a stabili care sunt „condiţiile de bonitate, lichiditate şi solvabilitate” pe care trebuie să le îndeplinească emitenţii de bilete la ordin sau giranţii acestora.

Fondurile mutuale nu pot, însă,  realiza o investiţie în bilete la ordin decât dacă emitentul acestora are cel puţin trei ani de activitate, sau în orice caz, nu fără garanţii suplimentare din partea emitentului sau a ultimului girant.

Există un fond de investiţii închis, Fondul Privat Comercial, administrat de Globinvest, care face plasamente în bilete la ordin încă de acum 7 ani.

Experienţa FPC arată că intrarea fondurilor mutuale pe piaţa creditelor sub formă  de bilete la ordin ar uşura finanţarea firmelor.

O firmă emite un bilet la ordin (BO) în schimbul căruia Fondul, sau un alt creditor, o finanţează. Creditorul scontează contra bani gheaţă BO, sau Fondul scontează BO la Bancă, iar firma se finanţează mult mai rapid decât la bancă, au explicat oficialii Globinvest pentru ECONOMICA.NET

Fondurile de investiţii, mutuale sau nu, vor putea investi şi în obligaţiuni corporatiste prin care firmele se împrumută, chiar dacă acestea nu sunt listate la bursă şi nu respectă rigorile de informare ale acesteia.

Miercuri, 9 octombrie, ora 15:30, va avea loc la sediul ASF – Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, din str. Foișorului nr.2, sector 3, București, o dezbatere publică pe marginea proiectului de normă privind investiţiile organismelor de plasament colectiv în bilete la ordin.