Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea şi sosirea în România: ce chestionare trebuie să trimiteţi la Fisc şi de ce contează unde aveţi centrul intereselor vitale

11 04. 2021
calcul_bani_taxe_567876543_97270200

Cele mai importante criterii analizate de Fisc pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea ei în ţară sunt:

dacă are domiciliul în România;
dacă are locuinţă permanentă în România, în proprietate, închiriată sau care rămâne disponibilă oricând pentru persoana respectivă şi/sau pentru familia sa (contractul de comodat/luarea în spaţiu);
dacă centrul intereselor sale vitale este amplasat în România;
dacă este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc, în total, 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;

Alte criterii evaluate de ANAF pentru a stabili rezidenţa persoanei fizice sunt:

dacă are autovehicul înregistrat în România sau într-un stat străin;
dacă are permis de conducere emis în România sau în alt stat;
e asigurată sau nu la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi la sistemul public de pensii din România sau din statul străin;
are paşaport emis în România sau în statul străin.

Dacă persoana fizică nerezidentă nu face dovada rezidenţei într-un stat cu care România a încheiat convenţie de evitare a dublei impuneri sau e rezidentă a unui stat cu România nu a încheiat această convenţie, dar îndeplineşte una dintre condiţiile de mai jos, ANAF o va considera rezidentă fiscal a statului român.

  • centrul intereselor sale vitale este amplasat în România;

Criteriile analizate de Fisc atunci când stabileşte unde e centrul intereselor vitale al persoanei fizice:

Codul fiscal defineşte centrul intereselor vitale ca “locul de care relațiile personale și economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. În analiza relațiilor personale se va acorda atenție familiei soțului/soției, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreținerea persoanei fizice și care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizație caritabilă, religioasă, participarea la activități culturale sau de altă natură. În analiza relațiilor economice se va acorda atenție dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în România, dacă deține proprietăți imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România”, potrivit Codului fiscal consultat de Economica.net.

  • este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, prevede Codul fiscal la articolul 7, punctul 28.

Dacă îndeplineşte una dintre condiţiile de mai sus, Fiscul o consideră rezidentă fiscal în România şi are obligaţia fiscală integrală în România, fiind supusă impozitului pe venit pentru venitul obţinut din orice sursă, din România şi din afara ei, începând cu data de la care devine rezidentă în România, acesteia fiindu-i eliberat, la cerere, certificat de rezidenţă fiscală. În certificat, ANAF îi va certifica anii, perioada din an, pentru care e rezidentă fiscal în România (detalii, mai jos).

Fiscul stabileşte rezidenţa fiscală a persoanei fizice, la sosirea ei în ţara noastră, pe baza unui chestionar.

„Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”: cine trebuie să-l completeze

Are obligaţia completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România” persoana fizică sosită în România care are o şedere în statul român pe perioade continue sau disparate care, cumulate, depăşesc 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, potrivit articolului 2 din Ordinul MFP 1099 din 2016.

Unde găsiţi chestionarul

Chestionarul poate fi consultat la acest link, în format hârtie.

La acest link găsiţi formularul pdf inteligent al chestionarului, pus la dispoziţie de Fisc. Acesta poate fi trimis prin serviciul spaţiul privat virtual al persoanei fizice.

Ce act normativ îl reglementează

Ordinul MFP 1099 din 2016 pe care îl puteţi parcurge aici.

Chestionarul completat va fi trimis la Fisc împreună cu următoarele acte justificative:

copia paşaportului, valabil, iar cetăţenii Uniunii Europene vor anexa copia paşaportului sau a documentului naţional de identitate, valabil,
copia cărţii de identitate/cărţii de rezidenţă permanente/permisului de şedere/certificatului de înregistrare fiscală, emise/emis de autoritatea competentă din România;
documente care atestă existenţa unei locuinţe în România a persoanei fizice, locuinţă care poate fi în proprietate sau închiriată sau care rămâne disponibilă oricând (spre exemplu, contractul de comodat/luarea în spaţiu etc.), pentru această persoană şi/sau familia sa;
certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat;
un document emis de autoritatea fiscală străină care atestă că persoana fizică este scoasă din evidenţa sa fiscală, după caz.

alte documente solicitate de Fisc, dacă are nevoie de clarificări suplimentare.

Când trebuie să-l trimiteţi la Fisc

Persoana fizică nerezidentă trebuie să trimită la Fisc formularul completat şi actele enumerate de Economica.net mai sus, în termen de 30 de zile de la împlinirea termenului de 183 de zile de şedere în România.

Aţi trimis chestionarul la Fisc. Ce urmează?

Fiscul stabileşte rezidenţa persoanei fizice, pe baza documentelor primite, a Codului fiscal şi a convenţiei de evitare a dublei impuneri, şi o notifică dacă are obligaţie fiscală integrală în România sau dacă va impozitată doar pentru veniturile obţinute în România. Fiscul va comunica aceste detalii persoanei în termen de 30 de zile de la primirea chestionarului şi a actelor anexate de aceasta.

Dacă persoană fizică devine rezidentă fiscal în România numai pentru o perioadă dintr-un an fiscal, are obligaţie fiscală integrală în România numai pentru acea perioadă din anul fiscal în care este considerată rezidentă.

Pentru perioada din anul fiscal, respectiv de la data sosirii în România şi până la data la care devine rezidentă fiscal în România, persoana fizică este considerată nerezidentă, fiind supusă impozitului numai pentru veniturile obţinute din România, potrivit Ordinului MFP 1099 din 2016.

Cum veţi fi impozitat în funcţie de răspunsurile la chestionar

Aşa cum am menţionat la începutul articolului, persoana fizică nerezidentă care are o şedere în statul român pe o perioadă sau mai multe care împreună depăşesc 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, e supusă impozitului pe venit pentru veniturile din orice sursă, obţinute atât din ţara noastră, cât şi din afara ei, începând cu prima zi în care a ajuns în ţara noastră, prevede art 59 (2¹) din Codul fiscal, consultat de Economica.net.

În mod similar, persoana fizică nerezidentă care declară că are centrul intereselor vitale în România e supusă impozitului pe venit pentru veniturile din orice sursă, obţinute atât din ţara noastră, cât şi din afara ei, începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale e în România, conform art 59 (2) din Codul fiscal, consultat de Economica.net.

Bine de ştiut

Dacă persoana fizică e considerată rezidentă atât în România, cât şi într-un stat semnatar al convenţiei de evitare a dublei impuneri, rezidenţa omului se stabileşte astfel, conform Codului fiscal:

persoana fizică e considerată rezidentă numai a statului în care are domiciliul, respectiv locuinţa permanentă aflată la dispoziţia sa. Codul fiscal defineşte locuinţa permanentă ca locuinţa care fie e deţinută de persoana fizică, fie pe care a închiriat-o, fie locuinţa care rămâne disponibilă oricând pentru persoana respectivă şi/sau pentru familia sa.

Dacă persoana deţine locuinţă permanentă aflată la dispoziţia sa în ambele state, e considerată rezidentă numai a statului în care îşi are centrul intereselor vitale, adică statul cu care relaţiile sale personale şi economice sunt mai apropiate, prevede Codul fiscal.

Dacă Fiscul nu poate stabili în ce stat persoana fizică are centrul intereselor vitale sau dacă omul nu are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în niciunul dintre state, atunci se consideră rezidentă fiscal a statului în care locuieşte frecvent.

Dar nici această condiţie nu e întrunită, se va considera rezidentă a statului a cărui naţionalitate/cetăţenie o are.

Plecarea de pe teritoriul României a persoanelor fizice rezidente şi nerezidente

Cum stabileşte Fiscul rezidenţa fiscală a persoanelor care pleacă din ţară

Principalele criterii analizate de Fisc pentru a stabili rezidenţa persoanei fizice care părăseşte România sunt:

domiciliul din România;
locuinţa permanentă din România a persoanei fizice, locuinţă care poate fi în proprietate sau închiriată ori care rămâne disponibilă oricând pentru această persoană şi/sau familia sa;
centrul intereselor vitale amplasat în România;
persoana fizică pleacă din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

Pe lângă acestea, Fiscul mai ia în calcul şi dacă persoana fizică are:

autovehicule înregistrate în România sau din statul străin;
permis de conducere emis de autorităţile competente din România sau din statul străin;
paşaport emis de autorităţile competente din România sau din statul străin;
persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi pensii din România sau din statul străin, prevede articolul 17 din Ordinul MFP 1099 din 2016, studiat de Economica.net.

Cum obţine Fiscul informaţiile enumerate de Economica.net mai sus

Răspunsul scurt: pe baza răspunsurilor completate de persoana fizică în „Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”.

Chestionarul e reglementat tot prin Ordinul MFP 1099 din 2016.

Cine trebuie să completeze chestionarul

Are obligația completării acestui formular persoana fizică rezidentă în România și persoana fizică nerezidentă care a avut obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România” şi care pleacă din țară pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc, în total, 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

Când trebuie să îl trimiteţi la Fisc

Cu 30 de zile înainte să plecaţi din România veţi trimite formularul la Fiscul din localitatea în care aveţi domiciliu fiscal şi aţi depus şi primul chestionar (la sosirea în ţară).

Unde găsiţi chestionarul

Chestionarul poate fi descărcat de la acest link.

Formularul inteligent pdf pus la dispoziţie de Fisc poate fi găsit la acest link şi poate fi trimis prin SPV.

Ce acte anexaţi la chestionar când îl trimiteţi la Fisc

Persoana fizică rezidentă cu domiciliul în România va anexa, după caz, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei, conform legislaţiei interne a acelui stat.

L-aţi trimis la Fisc. În cât timp trebuie să primiţi răspuns

În termen de 15 zile de la depunerea chestionarului la Fisc, instituţia notifică persoana fizică dacă aceasta are în continuare obligaţie fiscală integrală în România sau va fi scoasă din evidenţele fiscale.

În cazul obligaţiei fiscale integrale, persoana fizică rezidentă este supusă în continuare impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, prevede art. 20 (3) din Ordinul MFP 1099/2016.

Precizări despre chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România

Persoana fizică rezidentă română cu domiciliul în ţara noastră va completa chestionarul înaintea plecării în străinătate, cu datele cunoscute la data completării.

Dacă după înregistrarea acestui formular la Fisc, persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, aceasta anexează la formularul antemenţionat certificatul de rezidenţă fiscală emis de autoritatea competentă a statului care o consideră rezident sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale conform legislaţiei interne a acelui stat, în scopul aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri.

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, continuă să fie considerată rezidentă în România, având obligaţie fiscală integrală până la data schimbării rezidenţei, potrivit convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu statul străin.
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri completează formularul la plecarea din ţară şi este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii trei ani calendaristici, prevede Ordinul MFP 1099 din 2016, consultat de Economica.net.

Citeşte şi: Impozitarea veniturilor realizate în străinătate: când trebuie să trimiteţi declaraţia unică la Fisc

 

Veniturile din premii şi jocuri de noroc: cum se impozitează şi în ce situaţii trebuie să depuneţi declaraţia unică la Fisc