Statele baltice speră că gazoductul dintre Polonia şi Lituania le va diminua dependenţa energetică faţă de Rusia

‘Să fii dependent de o singură sursă nu este niciodată un lucru bun’, a declarat după semnarea acordului premierul estonian, Taavi Roivas. ‘Odată cu lansarea acestui proiect (…) nu vom construi doar o conductă, ci şi o Europă care este mai aproape de fiecare’, a adăugat el, amintind şi de propunerea construirii unui gazoduct între Estonia şi Finlanda, prin Marea Baltică.

La rândul său, premierul leton, Laimdota Straujuma, a vorbit despre ‘importanţa strategică a acestui proiect’, în timp ce preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, s-a referit la voinţa politică şi la sprijinul financiar al UE care au permis să se facă acest pas care odinioară era doar ‘un vis’.

Gazoductul, cu o lungime de 534 de kilometri, trebuie finalizat până în anul 2019 şi va permite Lituaniei, Letoniei şi Estoniei să se aprovizioneze cu gaze din Uniunea Europeană, cu toate că şi blocul comunitar la rândul său este în ansamblu dependent tot de gazele ruseşti.

Totuşi, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a apreciat că noul gazoduct este important mai ales prin faptul că va pune capăt izolării energetice a statelor baltice, care în prezent importă din Rusia întregul lor necesar de gaze naturale.

Şi şefa guvernului polonez, Ewa Kopacz, a opinat că acordul semnat joi sparge bariera istorică a fluxurilor de gaze care în Europa merg numai dinspre est spre vest. Pe de altă parte, ea a anunţat că va fi creată şi o conexiune a reţelelor electrice între Polonia şi Lituania.