Statele NATO discută despre stabilirea unei ținte privind cheltuielile de apărare civilă, a declarat prim-ministrul Suediei Ulf Kristersson

Numeroase state NATO şi-au sporit deja cheltuielile militare de la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, însă ele sunt presate acum de preşedintele american Donald Trump să meargă mai departe şi să cheltuiască pentru apărare cel puţin 5% din produsul intern brut (PIB), mult peste ţinta actuală de 2%.

Kristersson a declarat presei la Stockholm că la Summitul de la Haga, din luna iunie, s-ar putea conveni o ţintă superioară nivelului de 3% din PIB, împreună cu o a doua ţintă pentru alte cheltuieli mai generale legate de securitate şi apărare.

”Este o discuţie în desfăşurare, al cărei final nu îl putem vedea deocamdată, cu privire la posibilitatea ca NATO, în paralel cu ţinta pentru apărare militară, să aibă o ţintă pentru apărare civilă, pregătire, sprijin pentru Ucraina şi alte asemenea lucruri”, a spus el.

Ţinta cheltuielilor de apărare ar putea fi ”stabilită la 3,5% cu un supliment de 1,5% pentru acele lucruri care sunt legate de apărarea civilă, sprijinul pentru Ucraina şi alte lucruri care sunt în afara domeniilor de apărare militară imediată”, a explicat şeful guvernului suedez.

Potrivit estimărilor NATO, 23 dintre cele 32 de state membre ale Alianţei au atins sau depăşit anul trecut ţinta de 2% din PIB pentru apărare. Însă unele economii mari, precum Italia şi Spania, au cheltuit doar în jur de 1,5%, respectiv 1,3% din PIB pentru apărare.

Suedia a devenit al 32-lea stat membru al NATO în martie anul trecut, ceea ce a marcat un punct de cotitură după decenii de neutralitate militară. ”Sunt foarte hotărât ca noi, în Suedia, să ne ridicăm la înălţimea angajamentelor decise de NATO”, a declarat Ulf Kristersson.