Statele Unite au cerut altor țări, în special Turciei, să nu se implice în războiul din Nagorno-Karabah

Luptele dintre armeni şi azeri pentru Nagorno-Karabah, regiune azeră populată majoritar de armeni şi care s-a separat odată cu prăbuşirea URSS, au continuat vineri, cu lovituri azere asupra principalului oraş al regiunii secesioniste.

Franţa a acuzat Turcia că înrăutăţeşte situaţia trimiţând, după cum a afirmat, „jihadişti” din Siria pentru a lupta alături de azeri.

„Ar trebui să îl întrebaţi pe preşedintele (turc Recep Tayyip) Erdogan de ce a luat o asemenea decizie”, le-a declarat Mike Pompeo jurnaliştilor în avionul cu care s-a întors din Croaţia, ultima etapă a unui miniturneu european.

Referindu-se la „informaţiile” despre trimiterea în Azerbaidjan a unor „combatanţi sirieni”, el a spus: „Sper că nu este cazul”.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a afirmat că 300 de luptători „jihadişti” au plecat din Siria înspre Azerbaidjan trecând prin Turcia, o „linie roşie”, după cum a subliniat.

„Am îndemnat pe toată lumea să rămână deoparte, cu excepţia cazului în care lansează un apel la încetarea focului” şi afirmă că „dialogul” trebuie să reprezinte „metodologia pentru a restabili ordinea, a restabili pacea”, a continuat şeful diplomaţiei SUA.

În cazul „internaţionalizării” conflictului, cu „terţe părţi care aduc muniţie, sisteme de arme sau numai consilieri şi aliaţi, creşte complexitatea, creşte riscul de a pierde vieţi omeneşti”, a adăugat Mike Pompeo.

„Sigur că am comunicat acest mesaj atât liderilor azeri şi armeni, cât şi turcilor”, a mai spus secretarul de stat american.

La începutul anilor 1990, secesiunea provinciei Nagorno-Karabah a antrenat un război care s-a soldat cu 30.000 de morţi. Conflictul era aproape îngheţat, în pofida unor ciocniri frecvente, în special în 2016.

Luptele sângeroase au reînceput duminică. Azerbaidjanul a declarat oficial că îşi va continua operaţiunile până la eliberarea completă a teritoriului sau „retragerea totală” a armenilor.

La rândul său, Erevanul a amorsat o deschidere timidă, afirmând că este „pregătit” să se implice alături de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru restabilirea unei încetări a focului în Nagorno-Karabah.