Statul cere 4 mil. euro de la Nuclearelectrica pentru cablul electric submarin spre Turcia şi centrala Tarniţa

Acţionarii Nuclearelectrica (SNN) vor decide pe 11 martie dacă producătorul de energie va contribui cu capital la proiectul  hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, ca şi la cel al cablului electric submarin de conectare cu Turcia.
Adrian N. Ionescu - lun, 10 feb. 2014, 10:54
Statul cere 4 mil. euro de la Nuclearelectrica pentru cablul electric submarin spre Turcia şi centrala Tarniţa

Administratorii producătorului de energie electrică Nuclearelectrica (SNN) au convocat acţionarii să le aprobe intenţia de a participa cu 8,9 milioane de lei la proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, coordonat de Hidroelectrica, respectiv cu 2 milioane de euro la constituirea Companiei de Proiect „IJVDCC Romania – Turcia”, de construire a  cablului submarin de interconectare de înaltă tensiune (400 KV) România – Turcia.

Ca urmare a convocării AGA, preţul acţiunilor SNN la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi-a reluat scăderea, care au căzut sub nivelul la care au fost vândute de stat în oferta publică iniţială (IPO) de astă toamnă.  SNN se vindea cu 9,5 lei / acţiune, luni la prânz.

Nuclearelectrica (SNN) este controlată de Stat, prin Ministerul Economiei, care are peste 81% din titluri. Fondul Proprietatea (FP) mai are aproape 10% iar restul sunt participaţii mici deţinute de fonduri de investiţii şi investitori indiuviduali.

Compania deţine centrala nucleară de la Cernavodă, care asigură 20% din producţia de energie a României.

Hidroecentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti este menită să contribuie la echilibrarea sistemului energetic   prin producţie, sau dimpotrivă, prin consum de energie, datorită sistemului de acumulare prin pompaj.

Proiectul este estimat la peste un miliard de euro, dar investiţia nu a început deocamdată, deşi a fost plănuită încă de dinainte de 1990.

Nuclearelectrica vrea să subscrie 89.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 100 de lei emise de societatea Hidro Tarniţa SA în cadrul unei majorări de capital, urmând să devină astfel parte din consorţiul care va finanţa unul dintre cele mai mari proiecte energetice din România.

Proiectul nu va putea fi realizat fără finanţare externă. Până acum, de acest proiect s-au interesat, doar în principiu, investitori din China, nu foarte doriţi de Uniunea Europeană.

La rândul său, cablul submarin România-Turcia este necesar pentru a descărca excesul de capacitate de producţie de electricitate din Dobrogea, datorat, în principal, eolienelor.

Totodată, proiectul construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu este atractiv din aceeaşi cauză a supraofertei de electricitate la care ar contribui.

Întârzierea lansării proiectului (iniţiat acum 10 ani) „este unul din motivele pentru care s-au retras rând pe rând investitorii din proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4. Sunt concerne internaţionale, nu sunt proşti, au văzut că nu există capacitatea de evacuare de energie şi au renunţat. Până nu se face ceva cu capacitatea de evacuare a energiei din Dobrogea, nu văd să evolueze 3 şi 4″, a declarat un oficial al Electrica, pentru ECONOMICA.NET.

Nuclearelectrica ar urma să cumpere două milioane de acţiuni ale companiei de proiect al cablului „IJVDCC Romania – Turcia”.

Te-ar mai putea interesa și
Planul lui Bolojan pentru descurajarea „băieților deștepți” din energie, reguli mult mai dure. Indicații voalate către ANRE, care va dezbate noul regulament de racordare la rețea
Planul lui Bolojan pentru descurajarea „băieților deștepți” din energie, reguli mult mai dure. Indicații ...
Cancelaria prim-ministrului a trimis către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o serie de propuneri în cadrul dezbaterii publice privind modificarea regulilor......
Banca Transilvania a atras o sumă uriașă de pe piețele internaționale, în urma celei mai mari emisiuni de obligațiuni din Europa Centrală și de Est
Banca Transilvania a atras o sumă uriașă de pe piețele internaționale, în urma celei mai mari emisiuni de obligațiuni ...
Banca Transilvania anunță investitorii și acționarii de la Bursa de Valori București că a atras 1 miliard de euro de ...
Șefa FMI Kristalina Georgieva avertizează că urmează vremuri grele pentru economia globală, dacă războiul din Orientul Mijlociu nu se oprește
Șefa FMI Kristalina Georgieva avertizează că urmează vremuri grele pentru economia globală, dacă războiul din Orientul ...
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat miercuri că urmează vremuri ...
Ministerele Energiei și Finanțelor caută un lider de consorțiu pentru implementarea proiectului Black Sea AI Gigafactory
Ministerele Energiei și Finanțelor caută un lider de consorțiu pentru implementarea proiectului Black Sea AI Gigafactory
Ministerele Energiei şi Finanţelor au lansat procedura de preselectare a unui lider de consorţiu în vederea implementării ...