Statul Major al armatei ruse: NATO încearcă să creeze focare de tensiune la frontierele Rusiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Încercând ‘să arate Rusiei care îi este locul’ devine tot mai evident interesul Washingtonului şi al partenerilor săi din NATO în crearea unor situaţii de criză în regiunile de frontieră ale Rusiei’, a acuzat acesta, în cadrul celei de-a patra Conferinţe pe tema securităţii internaţionale de la Moscova. În acest scop, potrivit lui Gherasimov, este utilizată practica ‘revoluţiilor colorate’.

Şeful Statului Major rus a spus că scenariul unor lovituri de stat sub formă de ‘revoluţii portocalii’ în spaţiul postsovietic au fost realizate în Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, potrivit TASS. Ca urmare, la putere au fost propulsate forţe orientate mai ales spre Occident şi împotriva Rusiei, a adăugat generalul rus.

Potrivit acestuia, posibila reluare a conflictelor din Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, precum şi din (enclava) Nagornâi Karabah ameninţă cu izbucnirea unor ostilităţi în apropierea frontierelor ruse.

‘După destrămarea URSS, de mai bine de 20 de ani nu au fost reglementate definitiv relaţiile dintre Republica Moldova şi nerecunoscuta Republica Moldovenească Nistreană, dintre Georgia şi republicile Abhazia şi Osetia de Sud, dintre Azerbaidjan şi Armenia cu privire la statutul Nagorno-Karabah’, a afirmat şeful Statului Major al armatei ruse.

Pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Occident creşte probabilitatea ‘dezgheţării’ acestor conflicte, ceea ce ameninţă cu apariţia unor ciocniri armate în apropierea frontierelor ruse, a afirmat generalul Gherasimov.

Declaraţii împotriva NATO au fost făcute la această conferinţă şi de ministrul apărării rus Serghei Şoigu, potrivit căruia aplicaţiile Alianţei Nord-Atlantice pe ‘flancul ei estic’ şi în regiunea arctică sunt îndreptate împotriva Rusiei, după cum relatează TASS şi Ria Novosti.

‘Ţările NATO caută în mod activ să captureze spaţiu geopolitic, crescându-şi în mod constant potenţialul militar în Europa de Est şi apropiindu-se de frontierele Rusiei. Concentrarea geografică a aplicaţiilor lor exclusiv pe flancul estic şi în zona arctică este o dovadă a orientării lor împotriva Rusiei’, a afirmat generalul Şoigu.

Referitor la Alianţa Nord-Atlantică, ministrul apărării rus a indicat că la ora actuală mecanismul Consiliul Rusia-NATO nu funcţionează din cauza deciziilor ‘unilaterale’ ale Organizaţiei, care a decis să îngheţe contactele cu Rusia.

‘Alianţa a renunţat la clişeele sale propagandistice din ultimii ani privind orientarea sa spre cooperare cu Rusia’, a susţinut Şoigu, în contextul în care NATO şi-a suspendat cooperarea, la nivel practic, cu Moscova în urmă cu un an, pe fondul crizei ucrainene, în urma anexării Crimeii de către Rusia şi a sprijinului acordat rebelilor proruşi din estul Ucrainei.

Pe de altă, fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi-a exprimat temerea, într-un interviu pentru Newsweek, că Rusia ar putea să aplice în Europa tactici similare celor folosite în Ucraina. Rasmussen suspectează Moscova că încearcă să destabilizeze ţări europene din interior şi să dezlănţuie un război hibrid.

La ora actuală, Rusia reprezintă o ameninţare mai mare decât URSS la vremea sa, a afirmat fostul secretar general al NATO, adăugând că Moscova nu pierde nicio ocazie pentru a reaminti lumii despre propriul arsenal nuclear. ‘Nici măcar în perioada sovietică, ei (ruşii) nu se grăbeau să vorbească de un conflict nuclear, acum însă aceasta a devenit o temă deschisă de discuţie’, a afirmat Rasmussen, în interviul menţionat.

În acest sens, Rusia de azi este mult mai periculoasă decât Uniunea Sovietică, consideră fostul secretar general al Alianţei, întrucât, în opinia sa, URSS era mult mai previzibilă decât actuala conducere rusă.

În contextul acţiunilor Federaţiei Ruse, Organizaţia ar trebui să analizeze cu atenţie riscul unui război hibrid şi să-şi redefinească noţiunea de ameninţare pentru a include aici şi războiul hibrid, consideră el.

Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt în prezent la cel mai scăzut nivel după războiul rece pe fondul crizei din Ucraina şi a incursiunilor avioanelor militare ruseşti în spaţiul aerian european.