Întrebat de ce a refuzat oferta băncilor şi dacă simte o presiune din partea băncilor pentru randamente mai mari decât cele de până acum, şeful Trezoreriei statului, Enache Jiru, a refuzat un răspuns tranşant, dar nu şi-a ascuns nemulţumirea faţă de o anumită presiune din partea băncilor, pe care o consideră fără fundament.
"Ne-am exercitat dreptul prevăzut în prospectul de emisiune. Putem să refuzăm, să luăm mai puţin, mai mult. A fost o chestiune normală. Despre dobândă nu vreau să comentez, pentru că nu este poziţia în care să mă adresez pieţelor. Dar ca fundament, am considerat că nivelul de dobândă a fost cam sus. Aşteptăm să ne dea o referinţă mai bună. Acuma, noi ne-având o nevoie urgentă de bani, putem aştepta un nivel nou. Sau măcar să ştim că nu este o tendinţă, ci o realitate", a comentat Enache Jiru pentru ECONOMICA.NET
În ultima lună, Finanţele au avut de mai multe ori greutăţi în a găsi finanţare la preţ convenabil. Ultimul randament acceptat de Finanţe a fost de 3,13%, vânzând doar jumătate din titlurile programate. La începutul lunii, Finanţele au mai refuzat o ofertă.
MFP a planificat împrumuturi de 3,33 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna noiembrie 2016, din care 3 miliarde de lei prin şapte licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat şi 330 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Motive probabile
Banca Naţională şi-a exprimat recent îngrijorarea faţă de riscul deparajelor fiscale în contextul iniţiativelor legislative populiste lansate până în campania electorală.
De asemenea, partidele mari care merg la alegeri în nici o lună au în ofertele electorale propuneri a căror aplicare ar putea modifica mult structura finanţelor publice.
Sumele pe care Finanţele încearcă să le împrumute prin vânzare de tiltluri de stat sunt destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetar, de 2,8% din PIB (circa 21 miliarde de lei). Acesta urmează să fie finanţat în proporţie de 50% de pe piaţa internă şi 50% de pe cea externă, precum şi de nivelul refinanţărilor de titluri de stat scadente în 2016.
