Stolojan, către Swoboda: România nu vinde cetăţenia română nimănui

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Respingem cu toată convingerea exemplul dat de către Swoboda. România nu vinde cetăţenia română nimănui. Majoritatea covârşitoare a cazurilor în care România a acordat cetăţenie moldovenilor reprezintă cazuri de redobândire a cetăţeniei de către persoanele care au pierdut-o din motive neimputabile lor”, a declarat, marţi, la Strasbourg, Theodor Stolojan, şeful delegaţiei României în Grupul Partidului Popular European.

„Domnul Hannes Swoboda, liderul grupului Socialist din Parlamentul European, a afirmat că UE ar trebui să aibă reguli comune de acordare a cetăţeniei care să nu fie lăsate doar la competenţa guvernelor naţionale. Domnul Swoboda a dat ca exemplu decizia preşedintelui Traian Băsescu de a acorda cetăţenie «din belşug» moldovenilor”, se arată într-un comunicat PPE remis MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, cetăţenia română a fost acordată persoanelor sau urmaşilor persoanelor care au pierdut-o în urma ultimatumului dat de către fosta Uniune Sovietică în anul 1940 prin care Basarabia a fost luată de la România şi încorporată în fosta Uniune Sovietică.

Uniunea Europeană ar trebui să aibă reguli comune de acordare a cetăţeniei, a declarat, marţi, liderul grupului S&D din PE, Hannes Swoboda, dând ca exemplu decizia preşedintelui Traian Băsescu de a acorda cetăţenie „din belşug” moldovenilor.

„Nu este posibil ca problema cetăţeniei să fie doar de competenţa guvernelor naţionale, deoarece odată cu dobândirea cetăţeniei unui stat membru se obţin drepturi europene: libertatea de circulaţie, falicităţi pentru vize şi multe altele. Când, de exemplu, domnul Băsescu acordă cetăţenie din belşug moldovenilor şi chiar creează scindări în Moldova între moldovenii care obţin cetăţenia română şi ceilalţi, este clar că, în mod automat, se oferă unor cetăţeni din afara UE cetăţenie europeană”, a precizat Swoboda, la conferinţa de la Strasbourg a grupului S&D.

Pe de altă parte, Swoboda a evitat să critice decizia Maltei de la sfârşitul anului trecut de a acorda cetăţenia malteză contra unei sume de bani.

Europarlamentarul austriac a mai precizat că, în acest domeniu, trebuie respectat dreptul autorităţilor naţionale de a decide, dar „ar trebui să fie reguli comune europene clare privind acordarea cetăţeniei”.

Totodată, Swoboda a spus că cetăţenia ar trebui să fie acordată în cazul în care „cineva face ceva în folosul unei ţări: poate investiţii financiare, poate e un fotbalist bun, poate e un profesor universitar”.

„Cetăţenia ar trebui să se acorde pe baza unei legături apropiate între noul cetăţean şi statul membru şi ar trebui să fie clar că nu este vorba de cumpărarea cetăţeniei, ci de acordarea cetăţeniei petnru servicii aduse unei ţări”, a mai precizat liderul socialist.

Statul român a acordat peste 183.000 de cetăţenii în 2011, 2012 şi în prima jumătate a anului 2013, a precizat, luni, la solicitarea MEDIAFAX, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenii (ANC).

Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, prevede trei modalităţi de obţinere a cetăţeniei. Astfel, articolul 8 prevede acordarea cetăţeniei la cerere persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin. Articolul 10 reglementează acordarea cetăţeniei de către persoanele care au pierdut cetăţenia română la un moment dat, în timp ce articolul 11 se referă la redobândirea cetăţeniei de către persoanele care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor. ANC a menţionat faptul că în baza articolului 11 persoanele care depun cerere de cetăţenie provin din Republica Moldova, Ucraina, Israel, Rusia, Bulgaria, Turcia.

Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în 2011, din cele 5.516 cetăţenii acordate persoanelor care au depus jurământul la sediul instituţiei 5.090 au fost acordate în baza articolului 11, iar în 2012, din 2.671 de certificate de căsătorie 2.378 au fost înmânate unor cetăţeni din ţările menţionate mai sus. Şi în prima parte a anului trecut, cele mai multe cetăţenii au fost acordate de ANC unor persoane care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor: 2.901 din 3.165.