Strategie cu impact asupra 3,5 milioane de fermieri români. Ce vor să facă parlamentarii fără studii de impact și dezbateri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) cere Parlamentului și Ministerului Agriculturii să nu aprobe  proiectul Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității, aflat acum în dezbatere parlamentară, fără consultări cu fermierii, fără studii de impact și norme de aplicare.

Strategia vizează aproximativ 3,5 milioane de fermieri din România și stabilește ținte naționale ferme precum reducerea cu 50% a riscului asociat pesticidelor, reducerea cu 50% a excesului de nutrienți și extinderea suprafeței ecologice la 25%. Este motivul pentru care fermierii susțin că au nevoie ca instituțiile statului să publice, înaintea de decizia finală, o metodologie de calcul, să stabilească  plafoane de compensare și un calendar al actelor normative subsecvente.

„În aceste condiții, un fermier nu poate astăzi să știe ce i se va cere mâine, cu cât i se vor reduce randamentele sau ce sprijin financiar va primi în schimb. O strategie care intră în vigoare înaintea normelor sale de aplicare transferă întreaga incertitudine  și tot riscul în sarcina exploatațiilor agricole. O strategie care va reconfigura suprafața cultivabilă, regimul de rotație a culturilor și structura de venit a fermelor din România nu poate fi “dezbătută” în lunile în care Parlamentul, ministerele și organizațiile profesionale funcționează la capacitate redusă. (…) Un document cu 91 de pagini, opt categorii de prevederi cu impact direct asupra activității agricole și ținte preluate integral din Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal nu poate fi analizat, consultat și corectat în intervalul redus în care instituțiile publice, asociațiile de fermieri și presa de specialitate funcționează în regim minimal. FAPPR solicită amânarea calendarului de adoptare până la reluarea activității parlamentare depline și până la parcurgerea unei consultări sectoriale complete, cu termene realiste de reacție pentru organizațiile profesionale”, transmite Forumul, într-un comunicat.

Totodată, potrivit unei analize FAPPR, există  o asimetrie structurală pe care documentul, în forma actuală, nu o corectează: obligațiile de mediu au termene ferme și indicatori impuși de la nivel internațional, în timp ce singurul instrument capabil să protejeze real producția, adică  reabilitarea infrastructurii de irigații, este calificat chiar de autorii Strategiei drept având “relevanță limitată”.

Potrivit FAPPR, un obiectiv ecologic legitim (protecția solului, apei și polenizatorilor) devine, în absența compensării, o presiune de conformare fără contrapartidă economică. În plus, stabilirea unei ținte de conversie ecologică de peste patru ori mai mare decât suprafața actuală (780.000 ha față de necesarul de peste 3.000.000 ha) devine un risc comercial pentru fermierii convertiți, în absența oricărei garanții de preț sau de piață de desfacere.

De asemenea, restricțiile deja aplicate în siturile Natura 2000 devin „un risc financiar cert, atâta vreme cât mecanismul de plăți compensatorii rămâne, potrivit chiar textului Strategiei, “necesar în continuare” — cu alte cuvinte, incomplet”.

„Poziția FAPPR nu se opune protecției biodiversității. FAPPR se opune modului în care o strategie de asemenea anvergură este împinsă spre adoptare fără dezbatere reală, fără studiu de impact economic, fără norme de aplicare publicate și fără garanția că fermierii — mici, mijlocii sau mari — nu vor plăti singuri costul unei tranziții ecologice ale cărei reguli nu le cunosc încă”, transmite asociația care solicită  publicarea, anterior oricărui vot, a unui studiu de impact economic care să cuantifice efectele asupra veniturilor fermierilor și asupra producției naționale, publicarea metodologiei exacte de calcul a țintelor asumate și a normelor de aplicare, însoțite de un plan național de compensare; excluderea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații din categoria măsurilor cu “relevanță limitată” și accelerarea finanțării acestfinalizarea și garantarea bugetară a mecanismului de plăți compensatorii Natura 2000 înaintea aplicării restricțiilor; acordarea unei perioade de tranziție de minimum 5 ani pentru fermele mici și mijlocii.