Stratfor: Rusia nu vrea o nouă cursă a înarmării cu SUA, după erorile ce au generat destrămarea URSS

„În cei 25 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, pe fondul suplimentării capacităţilor militare în apropierea frontierelor, Rusia a recurs ocazional la ameninţări nucleare ca reacţie la provocările din partea Statelor Unite. Dar reacţia de tăcere după recenta sugestie făcută de Donald Trump, preşedintele-ales al SUA, privind suplimentarea arsenalului nuclear american reflectă o realitate economică diferită pentru Rusia, una în care Kremlinul îşi dă seama că nu îşi permite să ţină pasul cu o nouă cursă a înarmării nucleare”, notează Stratfor. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a transmis că Rusia nu va lua parte la o nouă cursă a înarmării.

„În ultimii ani, Rusia s-a folosit de informaţiile despre suplimentarea arsenalului american pentru a justifica propriile activităţi de înarmare, dar efectele pe care le-a avut dezastruoasa politică a URSS din anii 1980 în privinţa cheltuielilor pentru apărare au impulsionat Moscova să ia o pauză. Tonul mai moderat al Rusiei nu înseamnă că va face vreun pas înapoi în materie de apărare, ci mai degrabă că Administraţia de la Kremlin nu vrea să repete istoria creşterii exagerate a cheltuielilor militare care au accelerat dispariţia URSS”, subliniază Stratfor.

Relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia sunt tensionate de mulţi ani, iar criza s-a amplificat începând din 2014, pe fondul conflictelor din Ucraina şi Siria. Washingtonul şi Moscova au luat o serie de măsuri în ultimii ani. Statele Unite suplimentează capabilităţile NATO în Europa de Est şi au instalat elemente antirachetă, inclusiv în România. Statele Unite aplică un plan de 350 de miliarde de dolari pentru modernizarea triadei nucleare – formată din bombardiere, submarine şi sisteme terestre de rachete -, dar acţiunile de modernizare nu echivalează cu dezvoltarea arsenalului.

În replică, Rusia îşi transformă armata, implementând modificări în sensul sporirii capacităţilor ofensive şi defensive în Europa, inclusiv prin instalarea unor sisteme de rachete S-400 în regiunea Kaliningrad.

„Însă Rusia încearcă să îşi configureze strategia militară prin adaptarea la realităţile actuale şi fără a repeta erorile Războiului Rece”, subliniază Stratfor, constatând că Moscova plănuieşte ca „viitoarele ostilităţi cu Occidentul să ia forme mai asimetrice şi a conflictelor regionale prin intermediari, de genul celui din Ucraina, mai degrabă decât cea a confruntărilor militare sau nucleare directe”. „NATO rămâne principala preocupare, lucru evidenţiat de măsurile luate de Moscova pentru consolidarea poziţiei militare, dar aceasta este limita până la care Rusia poate merge faţă de Occident”, constată Stratfor.

În 2016, Rusia a fost nevoită să reducă bugetul, pe fondul recesiunii şi scăderii preţurilor la petrol. Bugetul apărării a scăzut de la 66 de miliarde de dolari în 2015, la 50 de miliarde în 2016. Totuşi, relansarea modestă a preţului la petrol în ultimele luni a permis Kremlinului să aloce încă 12 miliarde de dolari la bugetul militar. Moscova a semnalat că va aloca 60 de miliarde de dolari pentru apărare în 2017, însă cifra este depăşită cu mult de Statele Unite. Însă decizia Rusiei de a menţine secretul asupra a jumătate din bugetul federal general pe 2017 înseamnă că adevăratul cuantum alocat apărării nu este cunoscut. În acest fel, Kremlinul obţine flexibilitate în gestionarea cheltuielilor pentru apărare, fără a se expune criticilor populaţiei din ce în ce mai sărace, explică Stratfor.

„Fragilităţile din ce în ce mai mari de tip politic, social şi economic ale Rusiei aduc aminte de vulnerabilităţile experimentate de URSS în ultimii ani de existenţă. Moscova poate evita aceşti factori de instabilitate (…) atât timp cât ţine cont de lecţiile din trecut. Reacţia rapidă a Kremlinului la sugestia lui Donald Trump a unei posibile curse a înarmării reprezintă un indiciu al unei logici de acest tip. Însă reacţiile Moscovei sunt şi un indiciu asupra oportunităţilor pe care le întrevede în 2017 pentru atenuarea unora dintre presiunile externe. În contextul în care clivajele din Uniunea Europeană se accentuează, frontul occidental unit care a exercitat presiuni asupra Rusiei în ultimii ani arată semne de tensiune. În plus, Moscova observă semnul unei ocazii de revizuire a tensiunilor cu viitoarea Administraţie din SUA. Chiar dacă nu se va încheia conflictul, angajamentele mai puternice ar putea relaxa anumite presiuni, de genul sancţiunilor economice şi abordărilor militare. În contextul în care acum în Statele Unite se efectuează tranziţia de putere, Kremlinul nu vrea să asume riscul de a fi perceput drept ostil. Astfel că Rusia îşi va menţine poziţia strategică contra SUA şi a aliaţilor americanilor, încercând să se asigure că tensiunile vor rămâne sub control”, concluzionează Stratfor.