Un raport al Ministerului Agriculturii din decembrie 2024 arată că 4,8 milioane de găini ouătoare sunt ținute în baterii îmbunătățite – un sistem în care fiecare pasăre are la dispoziție un spațiu echivalent cu o coală A4. Aici, găinile nu își pot întinde aripile, nu pot scurma, ciuguli sau face băi de praf, comportamente esențiale pentru echilibrul lor fizic și emoțional. Deși în mod natural o găină poate trăi până la 7 ani, cele crescute pentru producția industrială de ouă sunt sacrificate, de regulă, în jur de vârsta de doar 2 ani.
Sistemele de producție care nu utilizează baterii sunt denumite sisteme alternative, unde păsările au libertatea de a se deplasa în spațiul disponibil, care poate include zone exterioare (în cazul sistemelor free-range și ecologice) sau nu (în cazul sistemelor la sol sau pe așternut permanent).
„Când vorbim despre bunăstare, trebuie să știm ce înseamnă cu adevărat: libertate de mișcare, lumină naturală, aer curat și posibilitatea de a trăi conform nevoilor unei ființe vii. Așa cum e important să înțelegem cum sunt crescute animalele, la fel de important este să fim conștienți că modul în care sunt tratate influențează direct calitatea alimentelor pe care le consumăm”, explică Andreea Roseti (foto), director de țară pentru România la Humane World for Animals.
În fermele industriale, bateriile îmbunătățite oferă prea puțin spațiu pentru nevoile reale ale găinilor. Ele nu se pot mișca liber, nu își pot întinde aripile și nu își pot manifesta comportamentele naturale, cum ar fi explorarea sau mișcarea firească. Lipsa de mișcare duce, în timp, la probleme serioase de sănătate: oase fragile, slăbirea organismului și un risc mai mare de accidentări.
Aproape 53% dintre găinile ouătoare din România sunt încă ținute în cuști îmbunătățite, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Totuși, există o tendință pozitivă: proporția păsărilor crescute în sisteme fără cuști a crescut de la 36,7% în 2021 la 42,4% în 2023, conform unui studiu realizat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV) pentru Humane World for Animals.
• „0” – creștere ecologică
• „1” – creștere în aer liber (free range)
• „2” – creștere la sol, în hale, fără cuști
• „3” – creștere în baterii îmbunătățite, cel mai restrictiv sistem.
Intitulat „Condiții de creștere a găinilor ouătoare și a puilor de carne în fermele din România”, studiul realizat de USAMV arată că sistemele de creștere influențează semnificativ calitatea nutrițională a ouălor. Potrivit cercetării, ouăle provenite din sisteme ecologice și free range au o greutate medie mai mare (peste 63 g față de 60,8 g la cele din baterii), o coajă mai rezistentă și un gălbenuș mai intens colorat, datorită accesului la lumină naturală și dietei variate. De asemenea, ouăle din aceste sisteme au înregistrat un conținut mai ridicat de proteine și minerale esențiale, comparativ cu cele din sistemele intensive, care au o concentrație mai mare de grăsimi și o cantitate mai mică de apă.
Raportul universității confirmă că sistemele intensive afectează calitatea produsului final, chiar dacă asigură un control microbiologic mai bun.
„Creşterea numărului de ferme în care se aplică măsuri superioare măsurilor tehnologice obligatorii şi îmbunătăţirea nivelului de bunăstare a păsărilor va conduce la atingerea obiectivului global al măsurii, respectiv de îmbunătăţire a mediului şi a spaţiului rural, şi contribuie la: creşterea animalelor, ţinându-se cont de nevoile etologice, specie, rasă, sex, vârstă şi categorie de producţie; creşterea calităţii produselor, a productivităţii şi a securităţii alimentelor, respectiv a siguranţei consumatorului”, se arată în studiul realizat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV).
Un alt set de date analizate de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) arată că reducerea densității păsărilor cu doar 15% îmbunătățește vizibil starea de sănătate a efectivelor: stresul scade, imunitatea crește, iar necesarul de tratamente medicamentoase se reduce. În fermele în care nivelul de amoniac a fost redus cu 30%, incidența bolilor respiratorii a scăzut semnificativ, iar nevoia de medicamente a devenit aproape inexistentă.
„Creșterea bunăstării animalelor nu este un moft, ci o chestiune de sănătate publică”, afirmă Andreea Roseti. „Animalele mai puțin stresate se îmbolnăvesc mai rar, au nevoie de mai puține medicamente, iar riscul pentru consumatori scade semnificativ.”
Campania „Viața nevăzută a animalelor de fermă”, lansată de Humane World for Animals (fostă Humane Society International), aduce în prim-plan condițiile reale din fermele industriale și încurajează consumatorii, companiile și autoritățile să ia decizii mai responsabile. „Consumatorii au dreptul să știe cum sunt produse alimentele din farfuriile lor”, adaugă Roseti. „Transparența este primul pas către schimbare. Dacă vrem o industrie alimentară sustenabilă, trebuie să începem prin a înțelege costul real al unui ou ieftin”.
Humane World for Animals desfășoară la nivel global programe pentru bunăstarea animalelor din ferme, sprijinind
companiile din industria alimentară în adoptarea politicilor fără cuști / fără boxe (cage-free și crate-free) și promovând legislația europeană pentru standarde mai ridicate de protecție.
• Să ia decizii informate atunci când cumpără ouă sau carne.
• Să aleagă produse de la companii care prioritizează bunăstarea animalelor și verificați site-urile sau etichetele pentru informații clare despre standardele aplicate.
• Să sprijine companiile care adoptă practici mai bune pentru animale, cum ar fi European Chicken Commitment sau ferme fără cuști, și întrebați în magazine și restaurante despre proveniența produselor.
• Să susțină inițiative care promovează standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor și cereți transparență de la companiile de la care cumpărați.
• Să semneze angajamentul pentru susținerea unei bunăstări mai bune a animalelor de fermă.