Studiu: concentraţii de antibiotice, identificate în râuri din diferite regiuni ale globului

O echipă de cercetători de la Universitatea din York a analizat probe prelevate din 711 locuri, aflate în 72 de ţări de pe şase continente, şi a detectat cel puţin unul dintre cele 14 antibiotice urmărite în 65% dintre eşantioane, potrivit unui comunicat dat publicităţii de universitatea britanică.

Oamenii de ştiinţă, care şi-au prezentat luni descoperirile cu ocazia unui congres desfăşurat la Helsinki, au comparat aceste eşantioane cu nivelurile acceptabile stabilite de grupul din industria farmaceutică AMR Industry Alliance şi care variază în funcţie de substanţă.

Potrivit constatărilor cercetărilor, metronidazolul, utilizat împotriva unor infecţii la nivelul pielii sau cavităţii bucale, este antibioticul care depăşeşte cel mai mult nivelul acceptabil, cu concentraţii de 300 de ori peste limită identificate într-un râu din Bangladesh. Un nivel peste limită s-a înregistrat şi în Tamisa.

Ciprofloxacina este, la rândul său, substanţa care depăşeşte frecvent pragul de siguranţă (în 51 dintre locurile analizate), în timp ce trimetoprimul, utilizat în tratamentul infecţiilor urinare, este cel mai des identificat.

„Până astăzi, cercetările referitoare la antibiotice au fost realizate în cea mai mare parte în Europa, America de Nord şi China. De cele mai multe ori, luând în calcul un număr restrâns de antibiotice”, a comentat John Wilkinson.

Potrivit acestui nou studiu, nivelurile acceptabile sunt depăşite cel mai adesea în Asia şi în Africa, dar celelalte continente nu sunt nici ele scutite, demonstrând că este vorba despre o ”problemă mondială”, se mai spune în comunicat, precizându-se că locurile cu cele mai multe probleme se află în Bangladesh, Kenya, Ghana, Pakistan şi Nigeria.

Descoperite în anii ‘1920, antibioticele au salvat zeci de milioane de vieţi luptând eficient împotriva unor afecţiuni bacteriene precum pneumonia, tuberculoza sau meningita.

După mai multe decenii însă, bacteriile au suferit mutaţii care le-au făcut rezistente la medicamente într-o asemenea măsură încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că omenirea nu va mai avea la un moment dat antibiotice eficace.

Bacteriile pot dezvolta rezistenţă atunci când pacienţii utilizează antibiotice de care nu au nevoie sau în cazul în care nu finalizează tratamentul, oferind bacteriei şansa de a supravieţui şi de a dezvolta imunitate.

Cercetătorii de la Universitatea din York evocă totodată şi o legătură cu prezenţa acestora în mediul înconjurător.

„Oameni de ştiinţă şi lideri politici au recunoscut din nou rolul pe care îl are mediul în problema rezistenţei la antibiotice. Potrivit datelor noastre, contaminarea râurilor ar putea fi un factor important”, subliniază un alt autor, Alistair Boxall, evocând ”rezultate îngrijorătoare”.

„Rezolvarea acestei probleme reprezintă o provocare imensă şi va necesita investiţii în infrastructurile de gestiune destinate deşeurilor şi apelor reziduale, reguli mai stricte şi curăţarea râurilor deja contaminate”, a adăugat acesta.