Studiu UE: Aproape jumătate din terenul agricol al României este deţinut de cetăţeni străini. Statul nu are date oficiale

Un studiu realizat anul acesta de către Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene atrage atenţia asupra fenomenului de „acaparare” a terenurilor agricole din Europa de Est de către cetăţeni străini din afara UE, analizând, totodată, şi cât teren a fost cumpărat de cetăţeni ai Uniunii Europene, dar din alte ţări decât acelea în care se află terenurile.

Potrivit studiului, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor. „Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obţinut perioade de tranziţie pentru liberalizarea pieţei de fond funciar (…) Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport. Menţionăm că în România, potrivit negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieţei funciare a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetăţenii străini au putut cumpăra teren în ţara noastră şi pe persoană fizică.

Citeşte şi Danezul care vinde românilor terenuri în România

40% din terenul românesc este exploatat de străini

Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE. Altfel spus, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini. Numai în Timiş, spun analiştii Transnational Institute, se estimează că în jur de 150.000 de hectare de teren arabil, adică o treime din total, sunt exploatate de companii italiene.

Citeşte şi Efervescenţă pe piaţa terenurilor agricole. Străinii marchează profitul după 7 ani de creştere a preţurilor

Mai mult, din datele Institutului, în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini. „Cea mai mare fermă din România (deţinută de străini n. red.) aparţine companiei libaneze Maria Group şi se întinde pe 65.000 de hectare. Având propriul port şi depozit de cereale, grupul exportă carne şi cereale în special în Orientul Mijlociu şi Africa de Est”, se arată în raport.  

Citeşte şi Cine exploatează terenul statului. Surpriza vine de la americani şi libanezi

Analiştii dau şi exemplul Bardeau Holding, un business legat de contele austriac Andreas von Bardeau, al cincilea cel mai mare proprietar de terenuri arabile din UE, care controlează 21.000 de hectare în Arad, Timiş, Caraş Severin şi Argeş. Compania are propria infrastructură de transport, două centre de depozitare cu o capacitate totală de 32.000 de tone, capacităţi de procesare şi activităţi de marketing.

Citeşte şi Cine exploatează cele mai scumpe terenuri ale României

Fondurile de investiţii cumpără teren în România 

Motivând că îşi diversifică portofoliul şi grupurile bancare, fondurile de pensii şi marii jucători europeni de pe piaţa asigurărilor au devenit în ultimii ani interesaţi de pământurile arabile din Estul Europei, inclusiv din România. După criza financiară din 2008, aceştia au creat fonduri de investiţii specializate care operează prin filiale locale şi care cumpără teren pentru a-l arenda mai departe pe perioade limitate de timp. Este cazul Rabo Farm Europe Fund, un vehicul investiţional de 315 milioane de euro deţinut de grupul olandez Rabobank şi care operează în Polonia şi România prin intermediul a 14, respectiv trei companii înregistrate naţional. Rabo Farm Europe Fund cumpără teren cu ajutorul unor intermediari locali, pentru a-l arenda ulterior unor fermieri sau antreprenori din ţara respectivă. „Investitorilor în aceste fonduri li se promite un profit de 8-9% pe an, urmare a creşterii preţurilor la terenuri”, se arată în raport.  

Totodată, italienii de la Generali, actori importanţi pe piaţa europeană a asigurărilor, deţin 4.500 de hectare în Vestul României printr-o subsidiară locală.

Citeşte şi Patru dintre cei mai mari 10 latifundiari ai României sunt străini. Danezii, ultimii intraţi în top 5

Efectele asupra economiei locale

Studiul vorbeşte şi despre efectele acestui fenomen asupra economiei locale. Creşterea numărului de astfel de exploataţii duce la creşterea numărului de şomeri din agricultură, dar şi a celor care pleacă din ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă.

„Acest mod de a face agricultură se bazează pe monoculturi, folosirea intensivă a produselor chimice şi a medicamentelor (uz veterinar) în mod preventiv. Efectele apar nu numai asupra mediului şi animalelor, cât şi asupra ratei şomajului din mediul rural. Aceasta întrucât în astfel de exploataţii se lucrează cu foarte puţini oameni. Spre exemplu, Genagricola, divizia pentru agricultură a Generali, care controlează 4.500 de hectare de teren în România, a generat doar 62 de joburi în 2013. În Europa există o corelaţie între scăderea numărului unităţilor de producţie şi numărul de oameni angajaţi în agricultură. (…) Noul val de investitori străini, coroborat cu fuziunile dintre marile corporaţii nu fac altceva decât să crească viteza cu care oamenii din mediul rural pleacă peste graniţe pentru a-şi găsi un loc de muncă”, se mai precizeaza in raport.

Studiul urmează să fie discutat în cadrul Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European.