Primele dintre ele „se vor concentra asupra economiilor unde dovezile par să indice o supracapacitate structurală”, a explicat reprezentantul pentru comerţ al Casei Albe (USTR), Jamieson Greer, în timpul unei conferinţe de presă telefonice, citând ca exemple China, Uniunea Europeană, Japonia, India şi Mexic.
În total, sunt vizate aproximativ 15 ţări, sau blocul, în cazul UE.
O serie dintre aceste ţări au semnat acorduri comerciale cu Statele Unite care cel mai adesea limitează nivelul maxim al tarifelor impuse produselor lor. Dar investigaţiile vor fi efectuate independent de aceste acorduri, a precizat Greer.
Alte anchete privesc ţări suspectate că folosesc muncă forţată pentru fabricarea bunurilor expediate către Statele Unite. Se aşteaptă ca aceste investigaţii să înceapă joi şi ar putea duce, odată finalizate, la interzicerea importului produselor în cauză.
Statele Unite au luat deja, în special în timpul preşedinţiei lui Joe Biden, o serie de măsuri vizând produsele chinezeşti fabricate prin exploatarea minorităţii uigure.
Dar de data aceasta „nu este vorba de a viza condiţiile locale dintr-o anumită ţară”, a insistat Greer, „credem că ancheta va implica circa 60 de ţări”.
Investigaţiile, prevăzute în temeiul unei legi comerciale din 1974, mai exact o aşa-zisă Secţiune 301 (Section 301) a acesteia, ar urma să dureze câteva luni şi să înceapă cu un apel la comentarii din partea părţilor interesate, înainte de desfăşurarea de audieri publice.
USTR a folosit recent această lege pentru a lansa mai multe anchete, în special privind sectorul construcţiilor navale. Tot ea a servit drept bază juridică pentru o serie de taxe vamale impuse produselor chinezeşti în timpul primului mandat al lui Donald Trump, majoritatea fiind încă în vigoare.
Urmează mai multe anchete?
Casa Albă speră să le încheie rapid pentru a lua măsuri – în special măsuri tarifare – care să înlocuiască tarifele vamale temporare reintroduse la mijlocul lunii februarie.
În urma deciziei Curţii Supreme, preşedintele Trump a anunţat noi tarife vamale de 10% pentru a le înlocui pe cele anulate, dar s-a bazat pe un text legal care permite doar implementarea lor temporară, pentru maximum 150 de zile, adică până pe 24 iulie, după care Congresul ar trebui să se pronunţe asupra continuării lor.
Guvernul american nu exclude investigaţii suplimentare, dacă este necesar, pentru a extinde şi mai mult domeniul potenţial de aplicare de tarife vamale.
Pe 20 februarie, Curtea Supremă a anulat o mare parte din tarifele vamale impuse de Trump, care a invocat o lege din 1977 (IEEPA, International Emergency Economic Powers Act) pentru a le instaura. Curtea a decis că legea respectivă nu îi permite preşedintelui să impună tarife vamale, o prerogativă a Congresului.
Aceste tarife au generat venituri de 166 de miliarde de dolari pentru statul federal, care acum ar putea fi restituite. O serie de companii au iniţiat deja demersuri în acest sens în justiţia americană.