SUA şi Cuba îşi redeschid oficial ambasadele

Clădirile care găzduiesc serviciile diplomatice din fiecare capitală şi-au reluat automat statutul de ambasade la miezul nopţii, urmare a unui acord anunţat la 1 iulie, scrie Agerpres.

La Washington, urmează să aibă loc în cursul zilei o ceremonie în clădirea veche de aproape 100 de ani a misiunii cubaneze, în prezenţa şefului diplomaţiei cubaneze, Bruno Rodriguez – prima vizită a unui ministru de externe de la Havana după Revoluţia din 1959.

O importantă delegaţie cubaneză este aşteptată printre cei 500 de invitaţi, printre care interpretul emblematic al regimului, Silvio Rodriguez, precum şi adjunctul secretarului de stat american însărcinat cu America Latină, Roberta Jacobson, şi şeful secţiunii de interese a SUA la Havana, Jeffrey DeLaurentis. Cu această ocazie va fi înălţat drapelul cubanez.

Bruno Rodriguez se va deplasa apoi la Departamentul de Stat pentru a se întâlni cu omologul său american, John Kerry, alături de care va participa la o conferinţă de presă în cursul după-amiezii. Kerry şi Rodriguez s-a întâlnit în aprilie la Summitul Americilor din Panama, unde Obama şi Castro au avut de asemenea convorbiri.

Drapelul cubanez va fi instalat de asemenea în salonul de primire al Departamentului de Stat, printre cele ale ţărilor cu care SUA au relaţii diplomatice.

La Havana, nu este prevăzută nicio ceremonie luni, deşi ambasada se deschide oficial. Diplomaţii aşteaptă însă venirea lui John Kerry în această vară, la o dată ce urmează a fi anunţată, pentru a asista la ridicarea drapelului american, a explicat o sursă diplomatică americană. Ultima vizită a unui secretar de stat american în Cuba datează din 1945.

Luni, ‘toţi angajaţii secţiunii de interese vor fi reacreditaţi ca angajaţi ai ambasadei americane, iar şeful misiunii – ca însărcinat cu afaceri. Acest lucru înseamnă că întregul personal va fi reintrodus în corpul diplomatic de la Havana’, a explicat sursa citată. Secţiunea de interese americană, supranumită ‘Sina’, are 360 de angajaţi, în majoritate cubanezi.

Redeschiderea ambasadelor iniţiază un nou capitol al angajamentului celor două ţări, facilitând contactele guvernamentale, restrânse puternic de când SUA au rupt relaţiile diplomatice în 1961.

Normalizarea relaţiilor a fost încetinită de unele dispute, inclusiv cea privind drepturile omului, precum şi de dorinţa regimului de la Havana de a avea un control strict asupra societăţii şi economiei.

Embargoul economic împotriva Cubei va rămâne totuşi în vigoare, Congresul fiind singurul care poate decide ridicarea acestuia.