1EUR = 4.8406 RON | Bucureşti 30 º

Companii

Subvențiile ajung a doua sursă de bani la Fondul Sănătății și sunt la cel mai ridicat nivel din 2014 încoace: 5,7 miliarde de lei - analiză

Subvențiile au ajuns a doua sursă de bani la Fondul Sănătății (FNUASS), din care e finanţat sistemul sanitar, în 2019, depășind încasările din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, arată o analiză făcută de Economica.net pe baza execuțiilor FNUASS. Subvențiile primite la Fondul Sănătății au ajuns la 5,69 de miliarde de lei în 2019 și sunt cel puțin duble față de cele virate la FNUASS în 2018, reiese din calculele făcute de Economica.net. Aproape 23% din banii cheltuiți din Fondul Sănătății în cursul anului 2019 au mers către spitalele publice pentru a acoperi creșterile de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar din aceste unități, în acord cu prevederile Legii salarizării unice, reiese din analiza făcută de Economica.net.

Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate a încheiat anul 2019 în echilibru, după ce în primele 11 luni din anul trecut a avut deficit de 2,5 miliarde de lei, de peste cinci ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, reiese dintr-o analiză făcută de Economica, pe baza execuţiilor Fondului, publicată aici.

  • Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile sociale de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, din subvenții şi doar în mică măsură din contribuţiile plătite de angajatori. Din banii colectați la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. De asemenea, din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza Legii salarizării unice.

Am plătit din Fondul Sănătății aproape 10 miliarde de lei pentru a acoperi majorările de venituri din spitale în 2019, arată analiza făcută de Economica.net.

Creșterile de venituri acordate personalului din spitalele de stat au costat Fondul Sănătății 9,56 de miliarde de lei în 2019, cu 18,1% mai mult decât în 2018, rezultă din analiza făcută de Economica.net.

Aproape 23% din banii cheltuiți din Fondul Sănătății în cursul anului 2019 au mers către spitalele publice pentru a acoperi creșterile de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar din aceste unități, în acord cu prevederile Legii salarizării unice, reiese din analiza făcută de Economica.net.

Spre comparație, suma virată, în 2018, din FNUASS pentru a asigura majorările de venituri acordate personalului din spitalele de stat a reprezentat 23,24% din plățile totale făcute din Fond, arată statistica făcută de Economica.net.

Cheltuielile făcute din Fondul Sănătății continuă să crească într-un ritm mai accelerat decât cel în care cresc încasările la Fond. 

Plățile totale făcute din Fondul Sănătății în 2019 se ridică la 41,8 miliarde de lei și sunt cu aproape 20% mai mari decât în 2018. Spre comparație, veniturile totale ale FNUASS, în valoare de 41,8 miliarde de lei, au crescut cu 17,25% față de nivelul anului 2018, reiese din execuțiile FNUASS, comparate de Economica.net. 

Defalcat, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale de care au beneficiat pacienții în sistemul asigurărilor sociale de sănătate au costat Fondul Sănătății 12,95 de miliarde de lei în 2019, cu 30,84% mai mult decât în 2018, reiese din execuțiile Fondului, comparate de Economica.net.

Serviciile medicale acordate pacienților în unitățile sanitare cu paturi au costat Fondul Sănătății aproape 10,79 de miliarde de lei în 2019, cu 4,6% mai mult decât în 2018, arată analiza făcută de Economica.net.

Creșterile de venituri acordate personalului din spitalele de stat au costat Fondul Sănătății 9,56 de miliarde de lei în 2019, cu 18,1% mai mult decât în 2018, rezultă din analiza făcută de Economica.net.

Cea mai mare sursă de bani la Fondul Sănătății au fost și în 2019, și în 2018 contribuțiile de asigurări de sănătate (CASS).

Suma colectată la Fondul Sănătăţii din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate se ridică la 32,12 miliarde de lei în 2019 și este cu 6% mai mare decât în 2018, rezultă din analiza execuțiilor Fondului, făcută de Economica.net.

  • Peste 90% din acești bani sunt CASS ale angajaților, în contextul în care, de la 1 ianuarie 2018 încoace, contribuţia de asigurări de sănătate şi contribuţia de asigurări sociale cad doar în sarcina salariatului.

Subvențiile au ajuns a doua sursă de bani la Fondul Sănătății în 2019, depășind încasările din taxa clawback, rezultă din analiza făcută de Economica.net.

Concret, subvențiile primite la Fondul Sănătății au ajuns la 5,69 de miliarde de lei în 2019 și sunt cel puțin duble față de cele virate la FNUASS în anul 2018, reiese din calculele făcute de Economica.net.

Mai mult, subvențiile primite în 2019 de Fondul Sănătății se află la cel mai ridicat nivel din anul 2014 încoace, reiese din execuțiile Fondului, comparate de Economica.net.
De exemplu, cuantumul subvențiilor virate la FNUASS anul trecut e mai mare decât cel din 2018 și 2017 la un loc. Doar în 2013 s-au virat subvenții mai mare decât în 2019, reiese din execuțiile Fondului, analizate de Economica.net. Detalii, în tabelul de mai jos:

An

Nivelul subvențiilor virate la Fondul Sănătății *(FNUASS)

2019

5,69 de miliarde de lei

2018

2,03 miliarde de lei

2017

2,84 de miliarde de lei

2016

2,28 de miliarde de lei

2015

2,22 de miliarde de lei

2014

3,84 de miliarde de lei

2013

6,43 de miliarde de lei

Sursă date: execuțiile FNUASS, obținute și analizate de Economica.net.

 

Taxa clawback, plătită de producătorii de medicamente, e a treia sursă de bani la FNUASS în anul 2019. Încasările din clawback au urcat cu peste 36% în 2019 față de nivelul din 2018, rezultă din analiza făcută de Economica.net. 

  • Taxa clawback a adus la Fondul Sănătății 3,79 de miliarde de lei în 2019, cu 36,54% mai mulți bani decât în 2018, arată analiza făcută de Economica.net.

Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară. De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse în ţară.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO