Suciu (BNR): Dacă s-ar folosi media tranzacţiilor efective, ratele ar creşte pentru luna în curs

„Acestea sunt datele pe luna ianuarie, dar începând cu 25 ianuarie, tendinţa din piaţă s-a inversat. În consecinţă, pe primele 19 zile din februarie, media cotaţiilor ferme la ROBOR 3 luni e 3,12% şi ROBOR 6 luni e 3,32% în timp ce media tranzacţiilor efective este mai mare, 3,39% . Iar aceasta tendinţă continuă. Ceea ce ar însemna că, dacă s-ar folosi acest indicator – media tranzacţiilor efective – şi nu ROBOR la 3 luni, ratele ar creşte pentru luna în curs. Cine umflă acum ratele?”, a arătat reprezentantul băncii centrale.

Reacţia lui Dan Suciu vine la câteva ore după ce consilierul economic al premierului, Darius Vâlcov, a arătat, într-o postare pe propria pagină de Facebook, că în luna ianuarie băncile nu s-au împrumutat deloc între ele iar cotaţiile ROBOR au fost folosite numai pentru umflarea ratelor populaţiei.

„În altă ordine de idei, dacă nu ştiaţi, în luna ianuarie, media cotaţiilor ROBOR la 3 luni a fost 2,97 şi la 6 luni a fost 3,27. Numărul tranzacţiilor la 3 şi la 6 luni a fost un mare ZERO. (Adică băncile, între ele, nu s-au împrumutat deloc. Cotaţiile au fost folosite doar pentru umflarea ratelor populaţiei)”, scrie marţi Darius Vâlcov.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a explicat, recent, în Senat, faptul că ROBOR este o piaţă interbancară esenţială pentru funcţionarea sau aprovizionarea cu lichiditate a economiei, pentru plata salariilor şi echilibrele pe piaţa valutară.

„ROBOR este o piaţă interbancară esenţială pentru asigurarea echilibrelor României, pentru funcţionarea sau aprovizionarea cu lichiditate a economiei româneşti, ca să merg până departe, pentru plata salariilor, pensiilor şi aşa mai departe, pe acolo se alimentează economia României, pentru echilibrele pe piaţa valutară. Cotaţiile, de exemplu la 3 luni, nu sunt artificiale, nu sunt false. Sunt legate de operaţiuni pe piaţa valutară”, a spus Isărescu.

El a subliniat că ROBOR funcţionează sub diferite forme din 1995, iar legătura acestuia cu creditul de consum şi creditul ipotecar s-a făcut ulterior.

„Legătura ROBOR cu creditul de consum şi creditul ipotecar al populaţiei s-a făcut ulterior. ROBOR sub diverse forme funcţionează din 1995. Şi când s-a făcut a apărut o directivă europeană care a recomandat ca partea variabilă a creditelor cu dobândă variabilă să se lege de o dobândă de piaţă. În anul de graţie 2010 s-a considerat că acesta este cel mai bun proxim. A fost o decizie pe care noi n-am luat-o, asta nu înseamnă că noi nu o sprijinim… A fost o discuţie cu Protecţia Consumatorilor şi a ieşit Ordonanţa 50 (privind contractele de credit pentru consumatori n.r) şi cu articolul, parcă, 36, care face această legătură”, a precizat guvernatorul.

El a explicat că piaţa funcţionează cel puţin opt ore pe zi şi că există un „fixing”, care durează un sfert de oră, la care operatorii se uită pentru a vedea un nivel corect al dobânzii.

Acesta a precizat că tranzacţiile nu se fac la o singură dobândă, ci există opt ROBOR, fiecare cu alt nivel de cotaţie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a urcat marţi cu 0,05 puncte procentuale faţă de valoarea de luni, până la 3,19% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 2,99%, iar în perioada similară a anului trecut, respectiv 19 februarie 2018, indicele era 2,08% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut şi el cu 0,03 puncte procentuale, până la 3,36% pe an, iar ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale, a urcat tot cu 0,03 puncte procentuale, până la 3,47% pe an.

Indicele ROBOR la 12 luni s-a majorat şi el marţi cu 0,03 puncte procentuale, atingând nivelul de 3,53%.