BNR îi recomandă lui Vâlcov să sesizeze organele abilitate în legătură cu afirmaţiile făcute despre gestionarea rezervelor internaţionale

Astfel, Dan Suciu i-a atras atenția lui Vâlcov că demostrează carențe de înțelegere a modului în care Banca Națională gestionează rezervele internaționale, recomandându-i să sesizeze, dacă are dovezi, organele abilitate, pentru a nu-și îngreuna situația juridică deja dificilă, prin tăinuirea unor așa-zise adevăruri patriotice.

Redăm mai jos reacția integrală a purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu:

În emisiunea Subiectiv din data de 10 martie, difuzată de postul Antena 3, dl. consilier de stat Darius Vâlcov a făcut mai multe declarații eronate, demonstrând grave neînțelegeri în legătură cu gestionarea rezervei internaționale și cu eventuala pierdere rezultată din această administrare. În consecință, BNR face următoarele precizări:

În 2017, BNR a realizat nu o pierdere, ci un profit considerabil în principal pe seama bunei administrări a rezervelor internaționale. Rezultatul total al administrării activelor și pasivelor în valută – care includ și rezerva internațională a României – a fost de 1.441.659 mii lei, ceea ce a dus la un rezultat operațional total de 946.889 mii lei și un venit net (profit) al exercițiului financiar de 186.715 mii lei (Situațiile financiare ale BNR la 31 decembrie 2017, pag. 275 -277, Raportul anual pe 2017). Conform art. 43 din Legea 312/2004 privind Statutul BNR, 80% din acest venit net al BNR a fost virat la bugetul de stat (149.372 mii lei). Din suma rămasă, 22.406 mii lei au fost repartizați pentru majorarea rezervelor statutare ale băncii. Profitul menționat a rezultat după scăderea tuturor cheltuielilor de funcționare ale băncii, inclusiv cele de administrare, impozitare, salarizare și altele.

BNR a înregistrat profit în fiecare exercițiu financiar din ultimii zece ani. Administrarea rezervelor valutare constituie principala sursă a rezultatului financiar pozitiv, obținut într-un climat extern caracterizat de randamente scăzute (chiar negative pentru unele valute) pe pieţele financiare relevante în anumite perioade. În acești zece ani, BNR a plătit la bugetul de stat impozit pe profit în sumă de 4.529.700 mii lei (aproximativ 1 miliard de euro). BNR reamintește că obiectivele principale urmărite în cadrul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale sunt siguranţa şi lichiditatea, și nu obținerea de profit. Menirea rezervei internaționale, dimensionată adecvat, este de a consolida bonitatea financiară internaţională a României şi, pe această bază, de a reduce costurile de finanţare internaţională ale ţării.

Din păcate, dl. Darius Vâlcov alege selectiv o singură cifră din Raportul anual pe 2017 legată de administrarea rezervelor internaționale și a poziției financiare a BNR, considerând că cifra de la pagina 166 a Raportului anual, de minus 80 de milioane echivalent euro este rezultatul total al administrării rezervelor. Interpretarea este complet greșită, dacă nu chiar manipulativă, și ar fi putut fi evitată dacă dl. Vâlcov chiar ar fi citit și nota care spune explicit ce reprezintă acea cifră („O componentă a veniturilor din activitatea de administrare a rezervelor internaționale”). Aceasta cifră este rezultatul randamentului negativ generat de portofoliul de lichiditate, necesar pentru plățile zilnice făcute pentru acoperirea unor scadențe de plată ale statului și denominat în euro. În contextul unor randamente negative pentru activele în euro pe plan mondial, ca rezultat al politicilor monetare ale marilor bănci centrale (FED, BCE), acest lucru presupune păstrarea unei lichidităţi ridicate şi, implicit, de sume consistente la dispoziție atât în numerar, cât şi în depozite pe termen scurt, o componentă care a generat pierderi pentru toate băncile centrale. Este cu atât mai meritorie activitatea BNR pentru faptul că a reușit fructificarea altor părți din rezerva internațională care au acoperit pierderile și au dus la obținerea de profit, aducând și contribuții substanțiale la bugetul de stat. 

În legătură cu insinuările legate de existența, inclusiv în Banca Națională a României, și a unui „alt tip de corespondență care se face cu persoane și agenții de rating” care „nu fac bine României și în altă țară acele persoane ar fi fost puse sub acuzare pentru trădare de țară”, îi recomandăm dlui Vâlcov să sesizeze, dacă are dovezi, organele abilitate, pentru a nu-și îngreuna situația juridică deja dificilă, prin tăinuirea unor așa-zise adevăruri patriotice.