Sud-vestul SUA, ameninţat de o mega-secetă până la sfârşitul acestui secol

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Mega-secetele’ sunt perioade severe de aridizare cu o durată de peste treizeci de ani, precizează cercetătorii. Astfel de fenomene extreme sunt rare, dar deja s-au produs în sud-vestul american şi în alte părţi ale lumii, precum regiunea Sahel (Africa), în timpul ultimului mileniu. Acestea au fost legate de declinul mai multor civilizaţii pre-industriale, amintesc oamenii de ştiinţă.

Indiciile arată că populaţia Anasazi a fost forţată să-şi abandoneze pământurile din sud-vestul Americii în secolul al XIII-lea din cauza unei secete lungi. O analiză a inelelor de creştere a arborilor şi alte indicii au arătat că mega-secetele secolelor trecute în această regiune au durat între 20 şi 35 de ani.

Odată cu accelerarea schimbărilor climatice, o secetă extremă va fi chiar mai toridă şi mai brutală, punând la încercare resursele de apă deja limitate din sud-vestul american, avertizează oamenii de ştiinţă. O simulare pe calculator arată că, dacă nu se face nimic pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon în atmosferă, încălzirea în această regiune va continua, alături de o creştere a aridităţii, relatează France Presse.

O astfel de situaţie ar creea ‘o presiune fără precedent asupra resurselor de apă deja limitate’, în California, Nevada, New Mexico, Utah şi Colorado, scriu autorii studiului, între care Toby Ault, de la Universitatea americană Cornell (Ithaca, NY), care a condus lucrarea.

Bazinul Colorado, care se extinde între Arizona, California, New Mexico, Nevada, Utah şi Wyoming, se confruntă cu o secetă de 16 ani. În California, care intră în al şaselea an de secetă excepţională, autorităţile au impus limite stricte cu privire la consumul de apă în 2015.

În opinia cercetătorilor, este încă posibil să se limiteze la jumătate riscul unei mega-secete în acest secol prin reducerea semnificativă a emisiilor de CO2. Dar pentru aceasta ar trebui ca ţările să meargă mult mai departe decât obiectivul Acordului de la Paris privind schimbările climatice (COP21), care prevede menţinerea creşterii temperaturii medii globale sub pragul de 2° C în raport cu nivelul din perioada pre-industrială.