Suedia a restabilit temporar controalele la frontiere

‘Avem nevoie de un alt sistem’, a declarat în faţa presei şeful guvernului suedez, fiind întrebat dacă spaţiul Schengen mai este sustenabil în contextul actualului val migrator. El a subliniat că decizia de reintroducere a controalelor la graniţă a fost luată pentru asigurarea securităţii frontierelor şi pentru a se putea verifica identitatea persoanelor care intră în ţară. Măsura, valabilă deocamdată doar pentru 10 de zile, se aplică la punctul de trecere a frontierei de pe podul Strâmtorii Sund (ce leagă capitala daneză Copenhaga de oraşul suedez Malmo) şi în porturile unde sosesc navele de pasageri din Danemarca şi Germania.

Premierul Stefan Lofven a ţinut să precizeze că reintroducerea acestor controale nu înseamnă ridicarea unui ‘gard’, menţionând totodată că Suedia rămâne o ţară favorabilă primirii migranţilor, în opinia sa fiind important ca şi tinerii din Africa să aibă un viitor.

După ce a atras aceşti migranţi printr-o politică de azil foarte generoasă, Suedia a devenit, după Germania, a doua destinaţie preferată de arabii, africanii şi asiaticii veniţi în căutarea unei vieţi mai bune în Europa, autorităţile de la Stockholm primind în ultima vreme săptămânal circa 10.000 de noi cereri de azil şi estimează că pentru tot anul în curs acest număr va ajunge la circa 190.000.

Prin urmare, spaţiile destinate refugiaţilor sunt saturate, iar guvernul a decis să-i cazeze inclusiv în tabere de corturi sau în închisori nefolosite. În faţa acestei situaţii, executivul suedez a cerut Uniunii Europene distribuirea unei părţi dintre migranţii aflaţi acum în Suedia către alte state din UE prin mecanismul cotelor obligatorii, sugerând ca din Suedia să fie relocaţi 54.000 de migranţi care urmau să fie redistribuiţi din Ungaria, cotă aflată acum în rezervă după ce guvernul de la Budapesta a refuzat să beneficieze de ea.

În paralel, guvernul suedez a urmat exemplul altor state europene, cum este cazul Austriei, şi a decis la sfârşitului lunii octombrie să adopte o serie de măsuri menite să descurajeze afluxul solicitanţilor de azil. Printre aceste măsuri, ce vor intra în vigoare în al doilea semestru al anului viitor, se numără eliberarea mai multor permise de şedere provizorii în locul celor permanente, înăsprirea condiţiilor ce permit migranţilor să-şi aducă familiile şi intensificarea expulzărilor în cazul celor cărora li s-a respins cererea de azil.