Suedia renunță la statutul de „mare putere morală” și se orientează pe interesele și securitatea țării, ministrul de Externe Maria Malmer Stenergard

Angajamentul politicilor externe trecute de a păstra o poziţie de neutralitate a slăbit influenţa ţării, plasând-o uneori în dezacord cu parteneri din Vest, se spune în textul discursului ţinut de Stenergard la un centru de reflecţie din Stockholm.

„Prea multă vreme, politica externă a Suediei a fost determinată de ideea că ar trebui să fim o mare putere morală”, a afirmat ea în discursul în care a definit priorităţile de politică externă.

„O mare putere morală a cărei morală a constat în a nu alege tabere. O mare putere morală cu credinţa că am putea da contur lumii nu prin acţiune, ci prin politică simbolică”, a adăugat ea.

„Cu acest guvern, am încredinţat această concepţie cărţilor de istorie”, a mai afirmat ministrul.

După ce a traversat cele peste patru decenii ale Războiului Rece ca stat nealiniat militar, Suedia şi-a revizuit radical politica de securitate după invazia Rusiei în Ucraina şi s-a alăturat NATO în acest an.

Stenergard a fost numită ministru de Externe după demisia neaşteptată a predecesorului său, Tobias Billstrom, care condusese procesul de aderare la NATO.

Sub ambii miniştri, Suedia a fost unul din cei mai fermi aliaţi ai Ucrainei în Europa.

Politica externă din trecut a Suediei, axată pe neutralitate şi nealiniere, i-a permis să joace un rol influent în soluţionarea unor conflicte pe glob, punctând adesea peste greutatea sa în calitate de mediator de pace, uneori criticând cu virulenţă politica Occidentului.

„Este o chestiune de prioritizare. Ar trebui să utilizăm capitalul de politică externă al Suediei acolo unde puteam face cea mai mare diferenţă şi unde interesele noastre sunt cele mai puternice”, a afirmat Stenergard.

„Avem o responsabilitate parţială de a face bine în lume, dar responsabilitatea deplină de a apăra securitatea şi interesele suedeze”, a mai subliniat ministrul de Externe.

Sursa foto: X.com/SwedeninUA