1EUR = 4.7600 RON | Bucureşti 22 º

Companii

Sume uriaşe plătite de Hidroelectrica în contul taxei pe apă. Doar impozitul pe profit a fost mai mare, dar statul cere şi mai mult

Hidroelectrica a plătit, în ultimii șapte ani, taxe pe apa uzinată în valoare de aprope jumătate de miliard de euro, dar statul dorește și mai mulți bani, din recalcularea și plata retroactivă a redevenței.

12 aug, 2019 | | ECONOMICA.net

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a plătit anul trecut taxe pe apa uzinată în valoare de 360 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de companie. Este a doua taxă plătită de companie din punct de vedere al sumei, după plata impozitului pe profit, în 2018, care a fost de 383 de milioane de lei, asta în condițiile în care compania a avut doi ani, 2017 și 2018, de excepție din punct de vedere al rezultatelor financiare.

Această taxă nu are legătură încă cu prețul energiei pe care compania îl obține în piață, ci doar cu producția, sau mai bine zis cu cantitatea de apă folosită.

Hidroelectrica plăteşte de mult timp statului taxă pe apa uzinată, la o valoare de 1,1 lei mia de metri cubi. Dacă pentru centralele hidro ale lacurilor de acumulare din munte efectul taxei este mai mic (se foloseşte apă mai puţină pentru producţia de energie, întrucât apa are o "cădere" mai mare), pentru centralele de pe firul apei, ca cele de pe Dunăre sau de pe Oltul inferior, care folosesc debite mari de apă, impactul ajunge şi la 40 de lei/MWh, după cum explicau oficialii companiei la jumătatea anului trecut.

Hidroelectrica a prezentat și datele istorice, de unde vedem că, în ultimii șapte ani, statul a încasat de la companie taxe pe apă cu o valoare totală de 2,34 miliarde de lei. Este, de departe, cea mai mare taxă plătită de companie în perioada 2012-2018 dintre toate taxele pe care le plătește, cea mai mare sumă fiind vărsată în anul 2014, când și producția de electricitate a consemnat un maxim al perioadei (18,4 TWh).

De fapt în acea perioadă, din toate celelalte taxe (TVA, taxele pe muncă, taxele locale, redevența, impozitul pe profit, etc.), s-au strâns în total 5,1 miliarde de lei.

În ciuda acestor sume, statul ar dori totuși și mai mult. Amintim că, de anul trecut, Ministerul Energiei are un proces pe rol cu Hidroelectrica, căreia îi cere plata suplimentară a 373 de milioane de lei în drept redevenţe suplimentare pentru ultimii şase ani. Procesul este în fază incipientă, încă.

"S-a constiuit o comisie de lucru la nivelul Ministerului Energiei ca urmare a măsurilor impuse de către Curtea de Conturi cu privire la renegocierea redeventei pentru amenajările hidroenergetice aflate în concesiune la Hidroelectrica. În acest sens urmează să aibă loc o negociere între reprezentanţii Ministerului Energiei și reprezentanţii societăţii Hidroelectrica. Creșterea acestei redevenţe ar putea impacta situaţiile financiare dar nu avem în present un ordin de mărime pentru a putea estima impactul noilor redevenţe în situaţiile financiare ale societăţii, urmând să revenim cu informare cu privire la negocierea ce va avea loc", se arată în raportul companiei.

Referitor la procesul cu statulul, "luând în considerare incertitudinile generate de etapa incipientă a dosarului, la 31 decembrie 2018 societatea consideră datorie contingentă suma solicitată de Ministerul Energiei de 373 milioane lei", arată compania.

Hidroelectrica a avut un an 2018 cu rezultate financiare record, raportând un profit net de 1,97 miliarde de lei, cel mai mare din istorie, la venituri din exploatare de 4,3 miliarde de lei.

Compania este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o putere instalată totală de 6.444 MW în 208 centrale. Este controlată de statul român, în proporție de 80%, restul fiind deținut de Fondul Proprietatea.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO