Summitul european se deschide joi sub şocul dezvăluirilor privind spionajul american

Presa germană aprecia joi că această dezvăluire este un afront pentru cancelar, care s-a arătat înţelegătoare de la începutul apariţiei informaţiilor despre spionajul efectuat de NSA.

Guvernul german a anunţat miercuri seara că telefonul mobil al cancelarului „ar putea fi supravegheat de serviciile americane”.

Merkel a cerut imediat explicaţii preşedintelui Barack Obama, care a asigurat-o că Statele Unite nu au supravegheat şi nu vor supraveghea comunicaţiile. Liderul german a subliniat că, dacă acest spionaj va fi confirmat, ea îl va considera ca fiind „total inacceptabil” şi că acesta ar aduce „o lovitură gravă încrederii” între cele două ţări.

Anterior, serviciile de informaţii americane au reacţionat la furia exprimată de Franţa şi Mexic cu privire la extinderea spionajului american, asigurând că informaţiile din presă pe acest subiect sunt „inexacte şi înşelătoare”.

Potrivit cotidianului Le Monde, Agenţia de Securitate Naţională (NSA) a strâns peste 70 de milioane de înregistrări de date telefonice ale unor cetăţeni francezi.

Aceste descoperiri în lanţ au loc după primele dezvăluiri ale lui Edward Snowden, în primăvară, privind vastul sistem de supraveghere cibernetică american, ce viza în special instituţiile europene.

Chiar dacă problemele referitoare la spionaj ţin de fiecare stat în parte şi nu de UE, mai multe ţări, în special Franţa vor să profite de scandal pentru a grăbi progresele în privinţa propunerii Comisiei Europene privind protecţia datelor, asupra căreia europenii stagnează de mai multe luni.

Bruxelles-ul vrea ca marile grupuri de Internet să obţină consimţământul prealabil al persoanelor pentru utilizarea datelor lor personale, sub pedeapsa unor amenzi.

La rândul său, Parlamentul European a cerut, miercuri, Comisiei Europene să suspende un acord UE-Statele Unite privind transferul datelor bancare, semnat în cadrul luptei împotriva finanţării terorismului. Dar Comisia a refuzat, reamintind că nu dispune de nicio dovadă că textul semnat în 2010 a fost încălcat şi că aşteaptă „garanţii scrise” pe care le-a cerut Washingtonului.

Celălalt subiect care ar urma să domine discuţiile şefilor de stat şi de guvern va fi politica imigraţiei, la trei săptămâni de la tragedia din Lampedusa.

Liderii ţărilor europene din sud, confruntaţi cu afluxul imigranţilor în Marea Mediterană, Italia şi Malta, dar şi Grecia, Spania şi Ciprul le vor cere omologilor lor mai multă solidaritate concretă, la trei săptămâni de la drama produsă în apropierea coastelor insulei Lampedusa, soldată cu peste 360 de morţi.

Ei nu vor să se mai mulţumească cu vorbe. Şeful Guvernului italian, Enrico Letta, cere o consolidare a Frontex, agenţia de supraveghere a frontierelor europene.

Maltezul Joseph Muscat vrea ca UE să se doteze cu o „strategie clară”, în timp ce spaniolul Mariano Rajoy a cerut miercuri un „efort comun al întregii Uniuni” pentru controlul la frontiere.

Într-un proiect de concluzii la începutul săptămânii, şefii de stat şi de guvern ar urma să se limiteze la a cere „să se facă mai multe pentru evitarea” altor drame. Ei vor amâna până în 2014, respectiv după alegerile europene, definirea unei „politici pe termen lung” în materie de azil şi imigraţie.

Potrivit unor surse diferite, mai multe ţări din sud au cerut vehement o ameliorare a textului. A fost elaborată o nouă versiune care cere la „consolidarea” Frontex în Marea Mediterană şi la o „politică de retur mai eficientă”.

Textul cere, de asemenea, punerea în aplicare „rapidă” de către statele membre Eurosur, un nou sistem perfecţionat de control, în special pe mare. Acesta vorbeşte, de asemenea, despre noua „task force” destinată trecerii în revistă a mijloacelor aflate deja la dispoziţia UE. O primă reuniune este prevăzută joi şi o evaluare este aşteptată în decembrie.

Pentru a trata „rădăcinile” răului, liderii vor trebui, de asemenea, să pledeze pentru o „mai bună cooperare” cu ţările de origine şi tranzit, pentru a lupta în special împotriva traficului de fiinţe umane.