Summitul privind securitatea nucleară va fi dominat de criza ucraineană

Adaugă-ne ca sursă preferată

Summitul este însă o ocazie pentru liderul de la Casa Albă de a-i invita pe liderii din G7 la o reuniune separată pentru a examina posibile noi sancţiuni împotriva Rusiei ca urmare a anexării Crimeii.

De asemenea, Obama va participa împreună cu preşedinta sud-coreeană, Park Geun-Hye, şi cu premierul japonez, Shinzo Abe, la un summit tripartit, pe care liderul american îl doreşte de mult timp pentru a încerca să detensioneze relaţiile dintre cei doi principali aliaţi ai săi din Asia. Premierul japonez a vizitat pe 26 decembrie sanctuarul Yasukuni, ridicat în memoria a 2,5 milioane de japonezi care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, printre care şi 14 criminali de război condamnaţi după 1945. Guvernul la la Seul a considerat această vizită o insultă la adresa victimelor ocupaţiei japoneze de atunci.

Cât despre agenda consacrată summitului de la Haga, aceasta include dezbateri despre securizarea stocurilor de materiale nucleare şi prevenirea unor situaţii în care grupări teroriste gen Al-Qaida ar putea pune mâna pe ele pentru a produce arme atomice.

Obama a avertizat în anul 2009 că terorismul nuclear este ‘ameninţarea cea mai imediată şi cea mai extremă pentru securitatea mondială’. De altfel, iniţiativa organizării unui summit dedicat acestei teme îi aparţine, prima reuniune având loc la Washington în anul 2010 şi a doua la Seul în anul 2012.

Unul din obiectivele acestor întâlniri este să convingă ţările să se debaraseze de stocurile de plutoniu şi uraniu înalt îmbogăţit, ce pot fi folosite la producerea de arme nucleare, şi să favorizeze în schimb producţia de uraniu slab îmbogăţit. Alte subiecte importante ce vor fi puse în discuţie sunt reducerea producţiei de materiale radioactive şi cooperarea internaţională în domeniul securităţii nucleare.

Aproape toate ţările lumii dispun de materiale pentru producerea de bombe ‘radiologice’ sau bombe ‘murdare’, ce combină explozivii tradiţionali cu elemente radioactive. ‘Probabil că nu aveţi un reactor nuclear, dar se poate să aveţi un spital cu echipamente radiologice pentru tratarea cancerului’, explică Michelle Cann, analist la ONG-ul Parteneriat pentru securitatea mondială. Dar ea nu crede că la acest summit se vor lua decizii importante, întrucât fiind nevoie de un consens între participanţi, documentul final ‘va fi evident cel mai mic numitor comun’.

Ucraina, al cărei conflict cu Rusia ar putea să eclipseze dezbaterile de la Haga, a fost chiar ea o ‘poveste de succes’ la precedentul summitul NSS, întrucât guvernul de la Kiev a oferit Moscovei întreaga sa cantitate de uraniu îmbogăţit, iar reactoarele sale nucleare funcţionează în prezent doar cu uraniu slab îmbogăţit. Anterior, în anul 1994, Ucraina a acceptat să renunţe la arsenalul său de arme nucleare, al treilea din lume la cea vreme, în schimbul unor garanţii de securitate din partea Rusiei, Statelor Unite şi Marii Britanii, înţelegere consfinţită prin Memorandumul de la Budapesta.

În ciuda recentei anexări a Crimeii de către Rusia, act ce a provocat cea mai gravă criză diplomatică între Moscova şi Occident după terminarea Războiului Rece, Casa Albă asigură că diplomaţiile rusă şi americană continuă să lucreze ‘eficient’ la pregătirea summitului de la Haga.

Dar preşedintele Vladimir Putin nu va fi prezent, Rusia urmând să fie reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov. De asemenea, Iranul nu a fost invitat, în ciuda recentelor progrese din negocierile cu statele occidentale asupra programului său nuclear.