"Avem toată deschiderea să discutăm cu dvs deschis, la obiect, de a scoate o lege cât mai bună. Ordonanţa, după cum ştiţi, poate suferi modificări dacă sunt justificate, argumentate, pe parcursul legislativ. (...) Am văzut că rezultatele băncilor, bilanţurile în ultimii ani, mai ales anul trecut, au fost unele foarte bune, la unele bănci (...) randamente care au depăşit cu mult media europeană. (...) Pe mine, personal, nu mă deranjează dacă o bancă face un rezultat foarte bun. Bravo ei! Este un semn de performanţă. Modul în care a evoluat sectorul bancar în România, faptul că a reuşit să treacă cu bine criza din perioada 2009 - 2010, lucrul acesta a însemnat o anumită încredere în economia românească şi lucrul care mă face să sper că şi în continuare va exista aceeaşi încredere şi disponibilitate la dialog. Vrem să faceţi afaceri bune în România. Este clar că este nevoie de un sistem bancar cât mai puternic. Dacă putem ajuta cumva, suntem gata să o facem", a afirmat Tăriceanu, la începutul unei întâlniri cu reprezentaţi ai Asociaţiei Române a Băncilor şi ai unor instituţii financiar-bancare.
El a făcut şi o prezentare a concluziilor întâlnirii cu conducerea Băncii Naţionale a României.
"Din discuţiile cu BNR a rezultat clar că există o disponibilitate pentru a reconsidera modul în care se recalculează ROBOR. (...) Banca Naţională a spus 'da'. Faţă de modalitatea care există în prezent - ROBOR stabilit prin cotaţii între bănci, într-o şedinţă de fixing la ora 11,00 -, am putea să ne gândim să stabilim ROBOR pe baza tranzacţiilor efective pe o anumită perioadă precedentă. Al doilea lucru este care ar fi o formulă mai eficientă de impozitare suplimentară la nivelul sectorului bancar având în vedere obiectivul de coborâre a dobânzilor la credite. Şi au spus: s-ar putea avea în vedere o taxă pe diferenţial - între dobânda la credite şi dobânda la depozite. Al treilea lucru pe care l-am discutat cu BNR a fost structura, care este lista până la urmă, a activelor ce ar trebui să rămână impozabile sau invers, a activelor care ar trebui scoase din calculul acestei taxe, cum ar fi titlurile de stat, programele guvernamentale (Prima casă, Start-up Nation, şamd)", a precizat Tăriceanu.
