Ţările bogate ar putea crea o piaţă de obligaţiuni corelate cu creşterea economică

Obligaţiunile corelate cu creşterea economică permit ca rambursarea datoriei guvernamentale să fluctueze în timpul ciclurilor economice, ceea ce înseamnă că un guvern plăteşte mai puţin dacă veniturile sale sunt afectate de recesiune. Până acum, singurele state care au vândut aceste bonduri sunt Argentina, Grecia şi Ucraina, toate acestea fiind ţări care au fost nevoite să ajungă la un acord de restructurare a datoriilor, ceea ce a creat o imagine proastă pentru astfel de obligaţiuni în rândul investitorilor şi al altor debitori.

Cu toate acestea, o sursă din apropierea discuţiilor care se poartă între miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G20 susţine că ţările dezvoltate sunt îndemnate să facă primii paşi pentru crearea unei pieţe de obligaţiuni corelate cu creşterea economică pentru a îmbunătăţi imaginea acestor bonduri.

‘Este clar că pieţele emergente, în absenţa unui impuls venit din altă parte, nu vor fi primele care se vor aventura pe această piaţă. Ar putea fi argumente pentru o acţiune colectivă’, a declarat o a doua sursă, care a precizat însă că discuţiile în interiorul G20 sunt deocamdată într-un stadiu incipient.

Pentru ţările vulnerabile la şocuri macroeconomice, atractivitatea unor astfel de obligaţiuni este evidentă. Cel mai recent, în 2015, Grecia a propus schimbarea obligaţiunilor deţinute de creditorii din zona euro cu obligaţiuni corelate cu creşterea economică pentru a putea pune capăt unui cerc vicios al creşterii datoriilor. Însă, astfel de obligaţiuni sunt greu de vândut. Managerii de fonduri sunt de părere că vor avea dificultăţi în a reconcilia cererile clienţilor lor, obişnuiţi cu dobânzile fixe oferite de majoritatea bondurilor, cu randamentele date de obligaţiunile corelate cu creşterea economică. În plus, acestea din urmă depind şi de o serie de date statistice în care investitorii ar putea să nu aibă încredere. De exemplu, Argentina a evitat mai mulţi ani să îşi plătească deţinătorii de obligaţiuni corelate cu evoluţia inflaţiei după ce a raportat creşteri ale preţurilor care au variat foarte mult faţă de estimările private.

Având în vedere semnele de întrebare cu privire la integritatea datelor, Starla Griffin, un avocat care a lucrat cu Banca Angliei pentru a crea cadrul legal pentru obligaţiunile corelate cu creşterea economică, susţine că prima ţară care va emite astfel de obligaţiuni trebuie să aibă un rating solid şi să fie respectată de investitori.

‘Ceea ce încearcă să facă această iniţiativă este să elimine stigmatul şi să arate că doar cei mai credibili emitenţi pot emite astfel de obligaţiuni. Situaţia ideală ar fi ca primii emitenţi să fie SUA, Marea Britanie şi Germania, urmate ulterior de state emergente, precum Turcia şi Mexic, pentru a crea o piaţă’, este de părere Starla Griffin.

Problema este că ţările care ar fi cel mai bine plasate pentru a emite obligaţiuni corelate cu creşterea economică au foarte puţine stimulente să facă acest lucru. De exemplu, Germania, cea mai solidă economie din zona euro şi ţara care anul viitor va prelua preşedinţia G20, poate emite obligaţiuni pe termen lung la dobânzi negative, ceea ce înseamnă, practic, că investitorii sunt de acord să plătească pentru a putea împrumuta Guvernul german. Cu toate acestea, în luna iunie, guvernatorul Băncii centrale a Germaniei, Jens Weidmann, a declarat că, deşi sunt multe întrebări la care trebuie să se răspundă, obligaţiunile corelate cu creşterea economică sunt o idee care merită explorată.